Documentele au fost făcute publice vineri de Arhivele de Securitate Naţională (NSA), cu prilejul marcării a 53 de ani de la moartea lui Ernesto "Che" Guevara, la 9 octombrie.
Preşedintele american de la acea vreme, Lyndon Johnson, primea cu regularitate informaţii despre locurile în care s-ar fi putut afla Ernesto „Che” Guevara după ce, din 1965, a încetat să mai fie văzut în public în Cuba.
Unul dintre cele 29 de documente publicate de NSA, dintre care unele fuseseră deja desecretizate, dar care acum au fost publicate cu mai puţine paragrafe cenzurate, şi datat 22 aprilie 1967, menţionează că dictatorul bolivian René Barrientos l-a informat pe generalul american William Tope despre situaţia gherilei în ţara sa.
Potrivit documentului, Barrientos a explicat că indigeni din departamentul Chuquisaca ar fi informat despre existenţa unui "grup de bărbaţi bărboşi şi înarmaţi în zonă" şi că gherila este o grupare "bine organizată, extrem de bine antrenată şi bine echipată, dotată cu arme automate moderne, excelente kituri de prim-ajutor şi alte accesorii moderne".
Barrientos a profitat de întrevederea cu generalul american pentru a cere SUA arme moderne, însă militarul american şi-a exprimat rezervele, considerând că armamentul solicitat este ineficient în condiţiile în care militarii bolivieni nu erau antrenaţi în contrainsurgenţă.
La 10 mai 1967, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a primit primul raport "din partea unor persoane care susţin că l-au văzut şi au vorbit cu Che Guevara după dispariţia acestuia, în martie 1965".
"Faimosul lider de gherilă cubanez, născut în Argentina, Ernesto Che Guevara era prezent împreună cu cea mai importantă grupare de gherilă în sud-estul Boliviei de la sfârşitul lui martie şi până cel puţin la 20 aprilie 1967. A fost văzut în tabără de Jules Regis Debray şi de Ciro Roberto Bustos în toată această perioadă", se menţiona în document.
O zi mai târziu, adică pe 11 mai 1967, informaţia din "primul raport, conform căreia Che Guevara este în viaţă şi operează în America de Sud" este transmisă preşedintelui Johnson la Casa Albă.
Comunicarea făcută pentru Johnson semnalează că "informaţia provine de la interogatoriul luptătorilor de gherilă capturaţi în Bolivia" şi că este nevoie "de mai multe dovezi înainte de a concluziona că Guevara este operativ, şi nu mort, după cum comunitatea serviciilor de informaţii este tot mai tentată să creadă, odată cu trecerea timpului".
La 17 mai, un document al CIA detaliază interogatoriul la care a fost supus Debray, "tânărul marxist francez care i-a fost aproape lui (Fidel) Castro" şi care a fost capturat de armata boliviană.
La 9 octombrie, CIA informează despre lupta care avusese loc cu o zi în urmă în apropiere de Higueras între militari bolivieni şi o grupare de gherilă şi menţionează că "trei luptători de gherilă au fost ucişi şi doi capturaţi. Unul dintre cei capturaţi ar putea fi Ernesto Che Guvera, care ar fi grav rănit şi foarte bolnav, şi ar putea muri".
Această informaţie a fost transmisă urgent, chiar în aceeaşi zi, de consilierul pentru securitate naţională, Walt Rostow, preşedintelui Johnson: "Această informaţie provizorie cum că bolivienii l-au capturat pe Che Guevara te va interesa. Încă nu a fost confirmată".
La 11 octombrie, directorul CIA, Richard Helms, îi informează pe secretarul de stat şi pe ministrul apărării, dar şi pe Rostow, că Che a fost capturat, este rănit la picior, dar se află în stare bună, şi că autorităţile militare boliviene au ordonat asasinarea luptătorului de gherilă. Guevara a fost executat "cu o rafală de puşcă automată M-2".
Când Rostow primeşte memorandumul din partea CIA, el îi transmite chiar în aceeaşi zi informaţia lui Johnson, afirmând că este "99% sigur" de moartea lui Che în Bolivia şi că i se pare "o prostie" faptul că bolivienii l-au ucis pe revoluţionarul argentinian după un scurt interogatoriu.
O zi mai târziu, la 12 octombrie, directorul pentru informaţii secrete şi de investigaţii al Departamentului de Stat elaborează un raport cu titlul "Moartea lui Guevara, semnificaţiile pentru America Latină", în care anticipa că dispariţia lui Che ar putea presupune "un regres grav pentru speranţele lui Fidel Castro de a promova o revoluţie violentă" în America Latină.
