Specialiştii de la Complexul Muzeal Naţional (CMN) Neamţ au scos la lumină vestigii vechi de câteva mii de ani, dar şi unele mai recente, în urma cercetărilor arheologice încheiate de curând în două puncte diferite din apropierea oraşului Târgu Neamţ.
Unul din şantierele arheologice s-a desfăşurat în satul Topoliţa din comuna Grumăzeşti, unde arheologii au efectuat săpături încă din 2019 şi au investigat urmele unei aşezări cu mai multe etape de locuire, cele mai vechi fiind de acum aproape 7.000 de ani, iar cele mai recente din secolul al IV-lea după Hristos.
Descoperiri arheologice spectaculoase lângă Târgu Neamţ. Cele mai vechi au aproape 7.000 de ani
În campania din acest an fost cercetate urmele unei construcţii specifice culturii Precucuteni, care a fost incendiată acum aproape 6.500 de ani, dar care a păstrat în interiorul său mai multe materiale arheologice reprezentative pentru comunităţile acelor vremuri, arată Agerpres.
Săpăturile s-au realizat sub coordonarea cercetătorului dr. Vasile Diaconu de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, care a fost ajutat de o echipă de tineri inimoşi, dar şi de câţiva voluntari.
Săpăturile din această vară au oferit rezultate surprinzătoare. În interiorul construcţiei cercetate au fost descoperite mai multe vase sparte, dar şi unele întregi, frumos decorate, precum şi mai multe statuete de lut, care fac parte din recuzita religioasă a comunităţii de acum şase milenii.
Citește și: Topor din Epoca Bronzului, găsit la un bărbat din Giurgiu. A fost sancționat că nu a predat obiectul
Printre artefactele mai spectaculoase se numără o reprezentare realistă a unui fragment de picior uman, de dimensiuni mari, dar şi un frumos pandantiv din piatră, identificat în interiorul unui vas de lut.
"Chiar dacă suntem o echipă mică, ne-am străduit să ne îndeplinim obiectivul acestei campanii şi anume acela de a cerceta încă o locuinţă a culturii Precucuteni, care s-a dovedit a fi bine conservată şi cu un inventar interesant. De asemenea, în imediata vecinătate a locuinţei am identificat două zone cu bogate resturi menajere, care ne ajută să înţelegem mai bine anumite aspecte legate de economia şi modul de viaţă al acestor comunităţi, mai ales că ele au stat la baza faimoasei civilizaţii eneolitice Cucuteni", a declarat, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, responsabilul cercetării.
Citește și: Cel mai vechi om din Europa, descoperit în România! Câți ani avea „Vasile”?
Imediat după încheierea acestui şantier, specialiştii au început săpăturile la Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din satul Vânători-Neamţ, acolo unde este în desfăşurare un proiect de reabilitare a monumentului istoric.
Deşi nu aveau mari aşteptări, fiind o biserică târzie, arheologii nemţeni au avut şi aici surprize plăcute. Astfel, săpăturile au scos la lumină mai multe morminte de înhumaţie şi reînhumări din secolul XIX, dar s-au obţinut şi o serie de date importante pentru cunoaşterea momentului construcţiei bisericii.
Echipa de arheologi condusă de dr. Vasile Diaconu a cercetat mai multe zone din cadrul monumentului şi a dezvelit câteva morminte mai deosebite, dintre care se remarcă cel al unei tinere mame cu pruncul nou-născut, dar şi un mormânt al unui individ care suferise la un moment dat un traumatism, iar în inventarul funerar se găseau o monedă şi un pandantiv realizat din scoică.
Pe baza monedelor descoperite, unele morminte au fost datate în primele decenii ale secolului al XIX-lea şi confirmă, în acest fel, momentul construirii lăcaşului de cult în acea perioadă.
"Ne-am bucurat că prin această cercetare am putut aduce nişte date istorice noi şi importante pentru trecutul acestei biserici, dar şi al satului Vânători-Neamţ. Cea mai mare surpriză pentru noi, pe lângă descoperirile funerare specifice perioadei moderne, o constituie descoperirea unor urme de locuire vechi de aproape 8.000 ani. Este vorba de resturi ceramice şi unelte de piatră, care ne arată fără urmă de îndoială că aici s-au stabilit cele mai vechi comunităţi umane cunoscute pe teritoriul acestei localităţi. Descoperirile de acest fel sunt destul de rare în zona noastră şi sunt contemporane cu cele identificate în celebrul sit de la Lunca - Poiana Slatinei", a adăugat dr. Vasile Diaconu.
