Este cazul să ne amintim totuşi că fost a imposibil să avem o discuţie publică în campania electorală recentă fie pe teme legate de politica şi problemele şi poziţionarea europeană – care era totuşi tema acelor alegeri - fie pe tema conţinutului şi oportunităţii măsurilor referendare utlilizate conjunctural şi fără finalitate instituţională precisă.
A fost sufocată orice posibilitate de dialog.
Poate că atmosfera de isterie publică a fost justificată că tactica politică: Crearea unei false impresii publice de undă de şoc politic (când în realitate nimic în structura reală a alocării de putere parlamentare şi partinice nu se schimbse în urma alegerilor) a servit unor mişcări de culise ce au dus la nişte decapitări şi reaşezări în interiorul forţelor de la vârful actualului regim. Am acceptat asta cu toţii că răul cel mai mic.
Problema este că se pare că nu mai revenim la normal.
E greu să ne facem că nu observăm că acelaşi voci care au creat şi întreţinut o isterie electorală insuportabilă, amplificând degringolada din viaţa publică romanesca, sunt evident acum în prima linie agitând şi sporind şi mai tare confuzia, întreţinând o atmosferă de tensiune continuă, amestecând standarde şi distorisonad fapte, alimentând confuzii, făcând imposibilă orice clarificare doctrinară, asumându-şi roluri şi expertize pentru care nimeni nu i-a calificat vreodată, interpunâdu-se pe fluxurile de ştiri şi comentariu cu o insistenţă şi ubicuitate aproape patologice.
Citește comentariul integral pe portalul de dezbateri Marginalia
