Cele mai căutate produse pe plan mondial sunt dezinfectantele pentru mâini, conservele și hârtia igienică.
Această tendință a înregistrat o cerere mult peste ofertă, iar vânzătorii se văd nevoiți să impună restricții cu privire la cantitatea pe care o persoană o poate achiziționa.
Potrivit psihologilor, pentru a analiza motivul pentru care creierul împinge la „cumpărături de panică” chiar și atunci când autoritățile asigură publicul că nu este nevoie, trebuie luat în calcul comportamentul atât al cumpărătorului, cât și pe cel al autorităților.
Pentru Paul Marsden, specializat în „psihologia consumatorului” la Universitatea Artelor din Londra, răspunsul scurt este că oamenii cumpără pentru a-și gestiona starea emoțională.
„Este vorba despre a prelua controlul într-o lume ce li se pare în derivă”, a explicat Marsden.
„Mai general, cumpărarea de panică poate fi înțeleasă prin trei nevoi psihologice fundamentale:
- autonomia - nevoia de a prelua controlul,
- înrudirea - cumpărături de grup,
- competența - cumperă ceea ce îi face să creadă că sunt consumatori inteligenți.”
Sander van der Linden, profesor asistent de psihologie socială la Universitatea Cambridge, este de părere că în situația actuală se manifestă și un comportament general valabil, dar și unul specific pandemiei de coronavirus.
Cel general este numit „contagiunea fricii”.
„Când oamenii sunt stresați, sunt confuzi în ceea ce trebuie să facă și se uită la ce fac ceilalți. Dacă alții stochează, induc același comportament ”, a declarat Van der Linden.
„Iar fotografiile cu rafturile goale transmit un semnal de alarmă, chiar dacă este irațional.”
Al doilea element, specific pandemiei actuale, constă în semnalele contradictorii primite de populație.
„În SUA, oamenii primesc un mesaj de situație de criză de la Centrele de Control al Bolilor și altul de la Administrația Trump, care spune că totul este sub control, ceea ce îi îngrijorează pe oameni.”
Când se tot repetă că nu se știe nimic despre acest virus, că nu există antidot, că e bine să ne protejăm, că e bine să folosim un produs sau altul, este chiar normal ca oamenii să dea buzna în magazine să achiziționeze ceea ce se recomandă oficial.
Vânzările de săpun și de dezinfectante pentru mâini au explodat, pentru că sunt recomandate. Conservele se cumpără pentru că sunt necesare în cazurile de izolare la domiciliu.
Ceea ce pare de neînțeles este de ce consumatorii achiziționează „munți” de hârtie igienică. Potrivit lui Dimitrios Tsivrikos, lector în psihologia consumatorilor și afacerilor la University College London, hârtia igienică a devenit o „icoană” a panicii în masă.
„În momentele de incertitudine, oamenii intră într-o zonă de panică care îi face iraționali și complet nevrotici. În alte dezastre, cum ar fi o inundație, ne putem pregăti pentru că știm ce provizii și de câte avem nevoie, dar acum avem un virus despre care nu știm nimic”, spune Tsivrikos.
„Când intri într-un supermarket, cauți valori și volume mari”, a adăugat el, menționând că oamenii sunt atrași de ambalajele mari pe care le are hârtia igienică atunci când încearcă să recâștige controlul.
Ca și Van der Linden, Tsivrikos crede că lipsa unei voci clare din partea autorităților alimentează panica.
„Deci, oamenii cumpără în masă. Eu dau vina pe sistem că nu are o voce unanimă asupra a ceea ce ar trebui să facem. Publicul primește sfaturi contradictorii din partea guvernanților și a comercianților cu amănuntul sau al unor persoane care nu sunt specialiști. Și cumpără.”
Cu toate acestea, Peter Noel Murray, membru al Asociației Americane de Psihologie și al Societății pentru Psihologia Consumatorului din New York, nu este de acord cu faptul că autoritățile au puterea de a calma tendința de cumpărare în panică.
„Dacă autoritățile ar spune în mod constant că acest virus nu este o problemă, nu s-ar schimba nimic”, a declarat el pentru CNBC. „Campaniile cu autoritate nu au succes dacă nu se pliază pe comportamentul oamenilor.”
Conform lui Murray, răspunsurile cognitive și emoționale au fost cei doi factori-cheie implicați în influențarea deciziilor oamenilor în timpul situațiilor de criză.
„În acest caz, factorul cognitiv este prejudecata - avem tendința de a supraevalua lucrurile care sunt recente și foarte vii”, a explicat el.
„Când există un accident aviatic, oamenii se tem să mai ia avionul, când există un atac de rechin, oamenii cred că toți rechinii sunt ucigași. Acest proces ne face să gândim că, indiferent de situația reală, trebuie să fie ceva îngrozitor, o catastrofă.”
În pandemia actuală, spune Murray, oamenii par să asocieze coronavirusul cu gripa spaniolă din 1918, care a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni în întreaga lume.
Pe plan emoțional, există o supra-reprezentare a fricii, iar mintea oamenilor trebuie să răspundă la acele tipuri de emoții, ceea ce activează nevoia de autoafirmare, de a prelua controlul. Și așa se petrec lucruri nerezonabile, cum ar fi cumpărarea de hârtie igienică pentru un an, care alungă teama că poate nu vei supraviețui un an.
Ba da, vei supraviețui. Munții de hârtie igienică reprezintă „dovada” că vei trece peste această criză.
