Ce poate face România pentru Republica Moldova. Unirea este o himeră, proiectele economice pot reuși

DE Mircea Marian | Actualizat: 31.07.2021 - 21:37

Dincolo de cuvintele mari despre unire, restabilirea unor conexiuni economice și politice între România și Republica Moldova rămâne un coșmar, din cauza mediului extrem de complicat din stânga Prutului. Relevante sunt tentativele de realizare a unor legături energetice.

SHARE

Relevante sunt tentativele de realizare a unor legături energetice, care să ajute Chișinăul să scape de dependența Moscovei.

De pe vremea guvernării Ponta, România se laudă că va oferi gaze Republicii Moldova, dar nici acum nu a reușit. În materie de interconectare a energiei electrice este și mai complicat: România ar putea ajunge să importe curent produs de Tiraspol la prețuri de dumping cu ajutorul gazelor pe care separatiștii nu le plătesc și încarcă guvernarea de la Chișinău. 

Următoarele pagini vă prezintă o imagine succintă a câtorva chestiuni tehnice care încarcă relația dintre
România și Republica Moldova. 

Curentul de la București întârzie

Maia Sandu a declarat public, în mai 2020, că este total nemulțumită de ritmul lent al interconectării energetice cu România.

Președintele Moldovei s-a referit la stația electrică „back-to-back“ de la Vulcănești și la linia electrică
Vulcănești-Chișinău, care ar fi urmat să fie date în exploatare în 2019, însă lucrările la acest proiect nu începuseră. 

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România.

Moldelectrica, echivalentul Transelectrica din Republica Moldova, ar urma să construiască o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova.

Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Proiectul ar urma să fie gata în 2022.  În acest moment, Moldova depinde aproape exclusiv de curentul electric produs în Transnistria, zonă separatistă controlată de facto de Rusia.

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

_____________

Lungul drum al gazelor spre Chișinău

De cel puțin opt ani, în perioada guvernării Ponta, România se chinuie să ofere gaze către Republica Moldova, dar nu reușește.

În 2013, guvernarea USL a demarat lucrările la gazoductul Iași-Ungheni. După ce acesta a fost terminat, cu greu, s-a descoperit că era inutil dacă nu mergea mai departe, până la Chișinău.

În 2020, după investiții de 150 de milionae de euro, țeava a ajuns în capitala Moldovei, dar tot fără gaz a rămas. 

Problema este că Republica Moldova nu are nevoie, în acest moment, de gazele din România. Cel mai mare furnizor de gaze din Republica Moldova este Moldovagaz, care asigură practic aproape integral consumul țării, inclusiv Transnistria.

Firma este însă deținută în proporție de 50% de Gazprom, 35% de Guvernul Republicii Moldova, 14% de autoritățile din Transnistria și 1% de persoane fizice. Practic, Gazprom se unește cu Transnistria și deține controlul companiei.

Gazprom și Moldovgaz au încheiat un acord în 2019, dar nu este clar – din comunicatele oficiale – dacă el se încheie în decembrie 2020 sau în 2022. 

O altă problemă este că presiunea din sistemul de transport al gazelor din România este mai mică decât cea din rețeaua din Moldova.

România se chinuie de
opt ani să ofere gaze
către Republica Moldova,
dar nu reușește.
Lucrările se mișcă încet
pe ambele maluri

În consecință, Transgaz a ponit o altă investiție, care costă alte 174 de milioane de euro: conducta Onești-
Gherăești-Lețcani, cu stațiile de comprimare aferente.

Prin realizarea acestui proiect va putea fi asigurată presiunea necesară și capacitatea de transport gaze naturale de 1,5 mld. mc/an în punctul de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale ale României și Republicii Moldova. 

În sfârșit, gazele vândute de Gazprom sunt mai ieftine decât ceea ce ar putea furniza România. Dacă țara noastră ar vinde gaz peste Prut, prin Romgaz, ar trebui să accepte o pierdere, pentru a învinge concurența rusă. 

România, fereastră pentru Transnistria

În regiunea separatistă Transnistria ar locui circa 478.000 de persoane, arată un recensământ făcut de regimul de la Tiraspol, dar autoritățile de la Chișinău contestă datele, susținând că acolo s-ar afla doar circa 320.000 de persoane. Oricum, dintre aceștia, aproximativ 15% sunt migranți temporari. 

Deși nu există date clare, o mare parte din transnistreni au primit cetățenie română. Situația este confirmată de fluxul mare de bani care vine din țări precum Italia, Germania, Marea Britanie și Polonia, situație monitorizată de banca centrală a Moldovei.

În plus, Transnistria are un acord de schimburi comerciale cu UE, așa că 70% din producția acestei regiuni ajunge în spațiul european, principala destinație fiind România.

Valoarea exporturilor din Transnistria către România depășea, în 2018, un miliard de dolari. 

Creșterea exporturilor spre UE și reducerea schimburilor comerciale cu Rusia „este principalul instrument de soft-power al influenței europene în regiune, instrument care este foarte probabil să deschidă pe viitor și posibilități politice pentru Uniunea Europeană“. 

Tiraspolul consumă, Chișinăul plătește

În 2020, autoritățile de la Tiraspol au anunțat că vor să exporte curent electric în România, imediat ce se vor finaliza lucrările de interconectare București-Chișinău. 

Alexei Șirm, directorul Centralei electrice de la Cuciurgan, din regiunea separatistă, a declarat că Chişinăul s-a angajat în fața Rusiei să ofere acces Centralei de la Cuciurgan, deţinută de gigantul rus Inter RAO EES, la infrastructura moldovenească pentru ca aceasta să poată exporta în România.

Centrala de la Cuciurgan este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean și produce curent electric din gazele livrate de Federaţia Rusă Republicii Moldova. Însă regimul de la Tiraspol nu achită Gazprom-ului consumul de gaze, iar datoria, care deja depășește 7 miliarde de dolari, este trecută pe seama Republicii Moldova.

Gazoductul Iași-Ungheni trebuie să scape Moldova de dependența de Rusia

Oficial, datoria pentru gaz este a companiei Moldovagaz, la care Gazprom deține 50% din acțiuni, 35,33% din acțiuni sunt ale Republicii Moldova, iar 13,44% aparțin administrației de la Tiraspol.

Regimul Dodon a impus în 2019 un contract prin care 80% din energia electrică era cumpărată de aici, întrucât cea furnizată de Ucraina era mai scumpă.

În martie 2020, acordul a fost reînnoit, pe un an. Centrala are o capacitate de producţie de 2.520 MW şi poate genera energie pe bază de gaze naturale, păcură şi cărbune. Din cele 12 instalaţii de generare, şase sunt nefuncţionale și activează doar trei.

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

_____________

Ruptură în telecomunicații

Încă din noiembrie 2018, s-a anunțat că taxele de roaming între Republica Moldova și România vor fi eliminate. Mai mult, în data de 1 decembrie 2018, cetăţenii din România şi Republica Moldova nu au plătit tarife de roaming, acest gest reprezintând „un prim pas simbolic“ pentru eliminarea taxelor de telefonie mobilă dintre cele două țări.

Ulterior, taxele au fost menținute, un minut de convorbire din Moldova spre România, în roaming, costând circa un euro. Practic, tarifele practicate de companiile românești de telefonie mobilă pentru convorbirile din Moldova sunt apropiate de prețurile practicate în Rusia. 

În august 2019, ministrul de Externe din Republica Moldova, Nicu Popescu, a participat la o videconferință cu reprezentanții Guvernului de la București privind eliminarea costurilor de roaming cu România.

„Am discutat cu reprezentanții Guvernului de la București și cu operatorii de telefonie din Republica Moldova și România paşii concreți pentru ca cetăţenii din ambele ţări să nu mai plătească sume foarte mari pentru aceste servicii de telefonie“, a scris Nicu Popescu pe Facebook.

Cooperarea militară, inclusiv cu NATO, funcționează

Guvernul din care făcea parte acesta, condus de Maia Sandu, a căzut, iar acest subiect pur și simplu a dispărut de pe agenda publică. Probleme ar putea fi însă nu doar în Moldova, ci și în România, întrucât operatorii locali de telefonie ar pierde sume importante. 

Ziarul Național din Republica Moldova a scris, pe surse, că Sorin Grindeanu, pe atunci președintele ANCOM, numit de PSD, s-ar fi opus eliminării taxelor de roaming, sub influența lobby-ului companiilor românești.

Ziarul indica firma Vodafone ca fiind principalul beneficiar al acestor taxe. Atât ANCOM, cât și omologii de la Chișinău au respins aceste speculații. 

Podurile peste Prut, greu de reconstruit

Dincolo de simbolicul „Pod de Flori“, până când Basarabia a fost ocupată de URSS, existau 22 de poduri care legau aceste teritoriu de România. Majoritatea au fost distruse de trupele sovietice în 1944.

Au rămas doar două, feroviare, la Fălciu – Cantemir și de la Holboca – Ungheni. După 1945, au fost refăcute patru poduri: Galaţi – Giurgiuleşti (1949), Albiţa – Leuşeni (1956, renovat în 1978), Oancea –Cahul (1963) și Sculeni – Sculeni (1966).

Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978 și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles. 

Centrala de la Cuciurgan
este unul dintre cei mai
mari contribuabili la bugetul
transnistrean și produce
curent electric din
gazele Republicii Moldova

Un deputat PMP, Constantin Codreanu, a trimis mai multe interpelări către Guvern, în legislatura 2016-2020, întrebând când vor fi refăcute celelalte 14 poduri, dar nu a primit un răspuns concret. 

Schimburile comerciale sunt îngreunate și de faptul că în Republica Moldova calea ferată are standardul sovietic.

În 2013, se discuta ca, cu fonduri europene, linia de cale ferată Ungheni-Chișinău să fie adusă la standardul european, dar nimic concret nu s-a întâmplat. 

Vinurile moldovenești prind teren

În anul 2019, volumul exporturilor de vinuri din Moldova a constituit 156,6 mil. litri de vin, în creștere cu 9% (sau cu 12,6 mil. litri) față de anul 2018. Din totalul volumului exportat, vinurile liniştite dețin o cotă de 94%, divinurile și distilatele – 3%, vinurile fortificate – 2%, iar spumantele – 1%, arată Oficiului Național al Viei și Vinului de la Chișinău.

Din aceste exporturi, peste 13% au ajuns în România, care este urmată de Polonia, cu o pondere de peste 12%.
 

Producția de vinuri
din Moldova a cunoscut
un salt calitativ după
ce Federația Rusă
a vrut să pedepsească
această țară

Aparent paradoxal, producția de vinuri din Moldova a cunoscut un salt calitativ după ce Federația Rusă a vrut să pedepsească această țară și a impus o serie de embargouri la importurile de vin.

În 2006, 90% din exporturile de vin ajungeau în Rusia, acum s-a ajuns la puțin peste 12%. 

Numeroase companii producătoare de vin au dat faliment, suprafața cultivată cu viță de vie a scăzut cu 40%, dar, potrivit experților, a crescut calitatea vinurilor.

Cramele de la Cricova sunt celebre în toată lumea - Foto Getty Images

Însă, în Rusia, vinurile moldovenești se vând și azi, dar foarte ieftin.

De exemplu, Portugalia vindea Rusiei, în 2019, circa 15 milioane de litri, dar valoarea este de 29 de milioane de dolari. Moldova exporta aproape dublu, 27 de milioane de litri, dar valoarea era de doar 20 de milioane de dolari.

La arme, peste Prut

Evoluează însă tot mai bine relațiile militare dintre cele două state. La ora redactării acestui articol, Moldova anunțase că va participa la exercițiile Sea Breeze 2021 - organizat de US Navy și Forțele Navale ale Ucrainei – deși Rusia a cerut oficial anularea acestor antrenamente militare.

Practic, cea mai bună relație politică dintre România și Moldova este cea militară, care evoluează discret, dar bine. 

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

_____________

Cooperarea militară, tot mai amplă

Armata Republicii Moldova are circa 6.000 de militari și este finanțată cu circa 0,3% din PIB-ul țării, adică 35 de milioane de euro, bani care ajung pentru salarii, în cea mai mare parte.

Potrivit SIPRI, Moldova este statul european cu cea mai mică alocare pentru Apărare. 

Pentru comparație, bugetul alocat de Malta pentru Apărare este aproape dublu, ca procent din PIB. 

În ultima perioadă, au avut loc mai multe exerciții comune, cu Armata Română, după ce regimul fostului președinte Igor Dodon redusese semnificativ această formă de cooperare. 

Numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a ajuns, la finalul anului trecut, la 642.149 de persoane - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alexandru Bușcă

În martie 2021, militarii din trupele speciale ale României și Republicii Moldova au desfășurat un exercițiu comun de pregătire la Predeal.

Au participat militari din rândul Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger“ (BDS) din Republica Moldova și militarii din cadrul Batalionului 52 Operații Speciale ,,Băneasa — Otopeni“ din România.

La final de martie, a avut loc un alt exercițiu comun, al forțelor speciale moldovenești, române și americane. De data aceasta, exercițiul a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. 

În iunie,  a avut loc un exercițiu de trecere a Dunării cu ajutorul bărcilor de asalt, în raionul de instrucție Frecăței, județul Brăila.

Pe de altă parte, doar în februarie 2021 au avut loc 10 manevre militare organizate de către Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, care are în componență circa 1.500 – 2.000 de soldați. Trupele ruse și forțele militare loiale regimului de la Tiraspol sunt estimate la aproape 15.000 de combatanți.

Sperietoarea NATO

Neutralitatea Republicii Moldova este o temă încurajată puternic de propaganda rusă. Majoritatea populației nu vrea aderarea la blocul militar vest-european: ultimele sondaje arată că sub 20% din populație ar dori ca acest stat să facă parte din NATO, în timp ce peste 60% se opun. 

O anumită cooperare, limitată, a existat: țara participă, încă din 1994, din Parteneriatul pentru Pace, parteneriat din care a făcut parte și România, înainte de a intra în NATO. 

La 9 decembrie 2017, s-a deschis la Chișinău un birou NATO, în pofida opoziției vehemente a președintelui de la acel moment, Igor Dodon.  

Maia Sandu - Foto: Getty Images

Astfel de birouri au fost deschise de NATO și în Ucraina sau Georgia.

În perioada pandemiei, NATO a ajutat Republica Moldova prin donarea de echipamente medicale, iar președintele Maia Sandu a mulțumit pentru sprijin. 

Totuși, în campania electorală, ea a spus că aderarea la NATO nu este pe agenda ei.

Un sfert din moldoveni au cetățenie română

Numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a ajuns, la finalul anului trecut, la 642.149 de persoane la o populație estimată la aproximativ 2,7 milioane de locuitori.

Aceasta înseamnă că unul dintre patru moldoveni are și cetățenia română. Doar în 2020 s-au aprobat puțin peste 66.000 de astfel de cereri. Tot în acel an, au devenit cetățeni români 2005 minori din Republica Moldova. 

Vârful aprobărilor a fost în 2011, în perioada guvernării Boc: 81.893 de cetățeni din Republica Moldova au primit și cetățenia română. În perioada guvernării PSD, în 2017 și 2018, numărul de aprobări a scăzut la peste 31.000 pe an. 

Alte 144.434 de cereri așteptau să fie rezolvate la finele lui 2020, conform datelor Ministerul Justiției din România, care a răspuns astfel la o interpelare a deputatului USR Iulian Lorincz. 

Pe de altă parte, circa 70.000 de moldoveni aveau, în mai 2020, cetățenie rusă. 

Însă este posibil ca numărul acestora să crească, după ce, la finele lunii aprilie 2020, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a promulgat Legea care prevede simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei.

Ea nu mai conține obligația de a renunța la cetățeniile altor state, pentru a primi cetățenia rusă. Legea are condiții speciale pentru cetățenii din Republica Moldova, Ucraina, Belarus și Kazahstan.

Aceștia vor putea scrie cereri pentru obținerea cetățeniei Federației Ruse, indiferent de cât timp locuiesc pe teritoriul Rusiei. Inițiativa vine pe fondul scăderii forței de muncă în Federația Rusă. 

Patriarhul Daniel n-a trecut Prutul

Credincioșii ortodocși din Basarabia sunt rupți între două biserici: Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române și a doua, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, aflată sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova. 

Mitropolia Basarabiei nu a fost recunoscută inițial de către statul moldovean și a fost înregistrată oficial mai târziu, în 1998, în urma unei decizii CEDO.

Structura controlată de Moscova domină: ea controlează circa 80-90% din parohiile din Republica Moldova (datele exacte se schimbă de la o sursă de informații la alta).

Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Conform unui raport din 2007 al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de la Chișinău, Mitropolia Moldovei avea în subordine 1.255 parohii, în timp ce Mitropolia Basarabiei doar 219 parohii. 

Pe de altă parte, analiștii români arată că, până acum, niciun patriarh nu a vizitat Republica Moldova și nu a încercat să sporească, astfel, influența Mitropoliei Basarabiei. 

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

_____________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.