Ce lemn de foc nu trebuie să puneți în sobe. Conține un gândac extrem de dăunător. Este la 100 Km de România

Pentru a limita răspândirea sa, autoritățile ungare au introdus restricții fitosanitare privind transportul și distribuția lemnului.

Ce lemn de foc nu trebuie să puneți în sobe. Conține un gândac extrem de dăunător. Este la 100 Km de România

Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar avertizează administratorii de păduri și comercianții de lemn să respecte noile reglementări. În zonele delimitate desemnate din zonele de frontieră cu Ucraina, Slovacia și România, se aplică reguli speciale pentru frasini, cherestea și produsele fabricate din aceștia.

Pe baza reglementărilor fitosanitare ale Uniunii Europene, au fost impuse condiții stricte privind transportul și vânzarea produselor vegetale derivate din această masă lemnoasă, pe o rază de 100 de kilometri de punctele de infecție confirmate. Regulile se aplică atât comerțului intern, cât și celui din UE și nu este necesară o decizie oficială separată pentru respectarea acestora.

Citește și: Tot mai mulți români renunță la lemne și peleți! Noua soluție de încălzire, mai ieftină și mai eficientă

Lemnul de frasin, scoarța, așchiile de lemn și alte produse din lemn afectate, provenite din zona desemnată, pot fi transportate sau introduse pe piață numai cu un pașaport fitosanitar.

Condiția pentru eliberarea documentului este ca produsul să provină dintr-o zonă certificată fără dăunători sau să fi fost supus unui tratament adecvat. Aceasta poate implica decojirea sau tratamentul termic, așa cum este specificat în legislație.

Reguli stricte se aplică și lemnului provenit din străinătate

Lemnul de frasin și alte produse afectate importate din țări din afara Uniunii Europene necesită un certificat fitosanitar, care atestă că mărfurile provin dintr-o zonă fără gărgărița frasinului sau au fost tratate în conformitate cu reglementările relevante.

Pentru produsele provenite din țări infestate cu dăunători, cum ar fi Statele Unite, Japonia, Canada, China și Rusia, este necesară o certificare oficială suplimentară pe lângă certificatul fitosanitar.

Citește și Cât de mult rezistă un frigider? Ce se poate întâmpla dacă tensiunea din priză crește prea mult

Așchiile de lemn de frasin, rumegușul, așchiile, deșeurile și resturile de lemn, scoarța decojită și produsele fabricate din acestea din aceste țări pot proveni numai din zone fără dăunători.

Vorbim de un dăunător grav al frasinilor. Pentru a controla răspândirea sa, este deosebit de important ca firmele de cherestea și administratorii de păduri să respecte reglementările fitosanitare actuale.

Încălcarea regulilor prezintă un risc fitosanitar și poate duce la sancțiuni oficiale. Restricțiile au ca scop încetinirea răspândirii ulterioare a dăunătorului și protejarea populației de frasin domestic. SURSA

De precizat că frasinul este extrem de căutat în România de cei care își încălzesc locuințele cu lemne. Și asta pentru că este un lemn de esență tare precum și stejarul, salcâmul, ulmul sau carpenul. Toate acestea au o putere de încălzire mare față de restul ofertelor de material lemnos de pe piață.

Conform experților în domeniu din România, în zilele noroase şi ploioase gărgărița frasinului rămâne ascunsă în crăpăturile scoarţei sau pe frunze. „Ouăle sunt depuse individual la suprafaţa scoarţei şi în interiorul crăpăturilor scoarţei. Fiecare femelă poate depune între 68-90 ouă, eclozarea având loc în aproximativ o săptămână. Primul stadiu larvar sfredeleşte un tunel din scoarţă, unde se hrăneşte de la mijlocului lunii iunie până la mijlocul lunii octombrie.

Larvele produc galerii lungi (până la 26-32 mm) care se lărgesc pe măsură ce larvele cresc şi sunt umplute cu rumeguş. Iernează în căsuţe pupale, ca larve complet dezvoltate. Împuparea are loc în aprilie-mai la partea terminală a galeriei, în apropiere de suprafaţă. Unele larve care nu se dezvoltă complet până toamna iernează în cambiu, reiau hrănirea în aprilie şi îşi completează dezvoltarea la sfârşitul verii.

Adulţii rămân sub scoarţă pentru 1-2 săptămâni şi apoi ies prin orificii de 3-4 mm, de forma literei D, răspândindu-se pe alte plante gazdă”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară.