După ce şi-a deschis larg braţele pentru a întâmpina refugiaţii ucraineni, România a început, din luna mai a acestui an, să taie încet din sprijinul oferit acestora.
Cât s-a cheltuit cu serviciile medicale ale ucrainenilor ajunși la Iași
Celebrul program “50/20”, prin care erau oferiţi 50 de lei pe zi pentru cazare şi 20 de lei pe zi pentru mâncare (direct proprietarilor imobilelor), pentru fiecare refugiat ucrainean ajutat, s-a transformat într-o sumă forfetară de 2.000 de lei / familie primită, maximum patru luni. Şi aceasta a suferit întârzieri de plată de peste patru luni iniţial, o parte fiind între timp achitată.
În toată dezbaterea privind ajutorul oferit refugiaţilor, există însă o constantă: statul român a oferit şi continuă să ofere statut de asigurat medical pentru toţi cei care vin din Ucraina, alergând din calea războiului.
Conform cifrelor obţinute de „Ziarul de Iaşi” de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Iaşi, din noiembrie 2022 şi până la debutul lui septembrie 2023 statul român, prin CJAS, a decontat cheltuieli de aproape 1 milion de euro pentru diferite servicii medicale de care au beneficiat refugiaţii.
În spatele sumei de 4.893.111 de lei stă însă o realitate consemnată de medicii cu care a discutat publicaţia noastră: fie că e vorba de bolnavi cronici, de copii cu diferite probleme, de gravide sau de diverse urgenţe medicale, populaţia de refugiaţi care a ales să se stabilească în Iaşi şi în împrejurimi a fost „asimilată” din punct de vedere al problemelor de sănătate.
La începutul războiului, în aprilie 2022, medicii ieşeni tratau urgenţe medicale grave, cazuri la un pas de moarte, fie în urma unor răni suferite sau a unei boli cronice pentru care nu există tratament.
Astăzi, ucrainenii stabiliţi în ţară, departe de război, merg la spital pentru dializă, pentru mici urgenţe, pentru răcelile de sezon ale copiilor.
La cele două maternităţi din Iaşi nu mai ajung gravide cu sarcini neurmărite, care nu s-au putut îngriji nici pe ele, nici pe copiii nenăscuţi, fugind săptămâni sau luni de război.
La Iaşi se nasc deja primii copii făcuţi dincoace de graniţă, cu mame care nu şi-au oprit viaţa în ciuda conflictului de acasă, care au făcut toate ecografiile la timp şi s-au bucurat de aceeaşi îngrijire ca orice român asigurat în sistemul de sănătate.
Programele naţionale au înghiţit 3 milioane de lei
Din cifrele obţinute de „Ziarul de Iaşi”, cea mai mare sumă decontată de statul român pentru refugiaţii ucraineni a fost pentru medicamente şi materiale sanitare utilizate în programele naţionale cu scop curativ: circa 3,08 milioane de lei.
Apoi, avem suma decontată către asistenţa medicală diversă oferită de spitalele din judeţ: aproape 900.000 de lei. Pentru servicii de hemodializă şi dializă peritoneală au fost decontaţi de CJAS Iaşi 523.000 de lei, iar pentru medicamente compensate integral sau parţial sunt alţi 273.690 de lei.
La debutul războiului, o mare problemă reclamată de spitalele din Ucraina a fost aprovizionarea cu apă şi diferite materiale sanitare. Printre pacienţii care au suferit cel mai mult în urma acestor probleme s-au numărat cei care făceau constant dializă, fiind diagnosticaţi cu insuficienţă renală sau diferite afecţiuni cronice ale rinichilor.
Din martie 2022 şi până în prezent, la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iaşi s-au prezentat 106 de pacienţi din Ucraina, cu diferite afecţiuni, de la insuficienţă renală, la diverse probleme nefrologice, unele de medicină internă şi de urologie, specializări ale unităţii medicale.
Trei pacienţi în 2022 şi doi în 2023 au fost avut nevoie de dializă, dar la centrele private din judeţ există mai mulţi pacienţi care urmează programul standard de 3 vizite pe săptămână pentru operaţiunea de dializă, fără de care rinichii lor nu ar funcţiona.
Anul 2023 a adus şi o veste bună pentru o familie de ucraineni alungaţi de război din ţara lor: o mamă din regiunea Cernăuţi i-a donat fiicei un rinichi, fără de care nu putea duce o viaţă normală, o procedură pe care încercaseră, dar nu au reuşit să o facă în ţara lor.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
