Croaţia va deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020 şi va încheia trio-ul preşedinţiilor semestriale început de România la 1 ianuarie 2019 şi continuat de Finlanda de la 1 iulie 2019.
''În actuala perioadă de mari schimbări demografice, geopolitice şi tehnologice, economia şi piaţa forţei de muncă ale UE trebuie să facă faţă unei concurenţe mai mari ca oricând, în special din partea SUA şi a Chinei. Răspunsul este o Europă mai solidă care creşte şi se dezvoltă într-o manieră echilibrată'', a declarat premierul croat Andrej Plenkovic, informează Agerpres.
În acest scop, trebuie ca piaţa unică europeană să devină mai profundă, încurajând digitalizarea afacerilor şi sporind competitivitatea prin investiţii în inovare.
De asemenea, este necesar să se reducă decalajele de dezvoltare între statele UE astfel încât toate ţările membre să poată deveni mai puternice economic, a subliniat şeful executivului croat.
În privinţa celei de-a doua priorităţi a viitoarei preşedinţii croate a Consiliului UE (O Europă care conectează), Andrej Plenkovic a spus că trebuie dezvoltate infrastructurile de transport şi energie şi reţelele de telecomunicaţii, acestea influenţând competitivitatea UE la nivel mondial.
Potrivit oficialului croat, folosirea la maxim a resurselor umane şi a potenţialului infrastructurii depinde de conexiunea şi interdependenţa economiilor, acesta fiind motivul pentru care este nevoie de ''o Europă care conectează''.
''Noi suntem pentru o Europă care îşi protejează cetăţenii în timp ce respectă şi protejează statul de drept'', a subliniat Plenkovic, referitor la cea de-a treia prioritate a preşedinţiei croate a Consiliului UE - O Europă care protejează.
În timpul cât se va afla la conducerea consiliului UE, Croaţia va acorda o atenţie specială securităţii interne şi va promova o cooperare strânsă între ţările membre în combaterea criminalităţii organizate, a spălării de bani şi a finanţării terorismului, a menţionat Andrej Plenkovic. El s-a pronunţat pentru punerea în practică a unei politici viabile în domeniul migraţiei, care să includă protecţia frontierelor externe ale UE.
În legătură cu a patra prioritate (O Europă care îşi exercită influenţa pozitivă la nivel global), Plenkovic a afirmat că ţara sa şi alte state membre ale UE pot face faţă cel mai bine provocărilor secolului al XXI-lea numai printr-o solidaritate europeană. ''Uniunea Europeană îşi poate consolida rolul de actor global doar prin dezvoltarea capacităţilor şi a instrumentelor de acţiune comună în tratarea unor provocări precum terorismul, războaiele comerciale sau migraţia'', a explicat şeful executivului croat.
El a evidenţiat, de asemenea, responsabilitatea UE faţă de ţările din Balcanii Occidentali, afirmând că, în perioada mandatului de preşedinte al Consiliului UE, Croaţia va pleda pentru acordarea perspectivelor de aderare a ţărilor din regiune şi pentru o politică de extindere eficientă. În luna mai, Zagrebul va găzdui un summit la vor lua parte statele membre ale UE şi ţările din Balcanii Occidentali.
