”În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte, încă din anul 2014, atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, europeană şi internaţională. Mecanismul Naţional de Prevenire exercită un mandat preventiv, rolul său fiind identificarea situaţiilor cu risc potenţial pentru rele tratamente oriunde o persoană se află în urma unei decizii judiciare sau administrative şi de unde nu poate pleca prin propria voinţă, fie că e vorba de închisori, de centre de arest preventiv, de cămine pentru persoane vârstnice, de centre de plasament pentru copii, de spitale de psihiatrie sau de alte tipuri de spitale”, a transmis, vineri, Avocatul Poporului.
Instituţia a precizat că, în perioada 2015-2020, au fost efectuate 51 de vizite în centrele de reţinere şi arestare preventivă din România din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.
”Urmare activităţii desfăşurate cu această ocazie, a fost întocmit Raportul cu privire la asistenţa psihologică în cadrul centrelor de reţinere şi arestare preventivă - Extras din constatările celor 51 de vizite ale Mecanismului Naţional de Prevenire 2015-2020. Raportul îşi propune să sublinieze însemnătatea asistenţei psihologice pentru toate persoanele aflate în arest preventiv, precum şi pentru persoanele din grupuri vulnerabile - minori, consumatori de droguri, femei, persoane cu dizabilităţi, persoane cu afecţiuni psihiatrice în evidenţă, străini, LGBTI, persoane vârstnice - astfel încât în cazul constatărilor unor deficienţe majore să contribuie la schimbarea legislaţiei şi a politicilor publice. Scopul raportului este de a ajuta la introducerea, expunerea şi explicarea problemelor complexe dintr-un loc de reţinere şi arestare preventivă, atât autorităţilor competente, cât şi unui public larg, venind totodată şi în sprijinul personalului angajat din centrele de reţinere şi arestare preventivă”, a mai transmis instuţia.
Citește și: Bloc de lux, canalizare subdimensionată, coșmar olfactiv, proces lung
Avocatul Poporului afirmă că ”deficienţele constatate la mai multe centre de reţinere şi arestare preventivă pot constitui o problemă de sistem”.
Recomandările esenţiale din rapoartele de vizită
1. Asigurarea evaluării psihologice la depunerea în arest pentru identificarea oricăror nevoi de asistenţă psihologică; evaluarea statusului psihic, a riscurilor fiecărei persoane private de libertate la depunere şi a persoanelor care urmează un tratament psihiatric pentru stabilirea unui plan de tratament care să includă (sau nu) o intervenţie psihologică/psihoterapeutică concomitent cu tratamentul psihiatric.
2. Asigurarea serviciilor de psihologie clinică şi psihoterapie prin psihologi cu competenţă în psihologie clinică şi psihoterapie, extinderea serviciilor astfel încât să se răspundă potrivit nevoilor de asistenţă psihologică, consiliere psihologică şi psihoterapie ale persoanelor custodiate. Persoanele cu afecţiuni psihice, care prezintă nevoi de evaluare clinică nu pot fi asistate de psihologi care au competenţe în psihologia aplicată în domeniul securităţii naţionale.
3. Angajarea psihologilor sau contractarea serviciilor psihologilor cu competenţă în psihologie clinică şi psihoterapie care să deservească centrele de reţinere şi arestare preventivă.
4. Asigurarea autorităţilor că psihologii sunt cu adevărat independenţi de personalul centrului de reţinere şi arestare preventivă, în acest scop trebuie să se ia serios în considerare transferul de responsabilitate către Ministerul Sănătăţii.
5. Cazarea a cel puţin două persoane în camera de detenţie pentru diminuarea riscului suicidar şi pentru reducerea sentimentului de izolare (în funcţie de fiecare caz) şi evaluarea riscului suicidar prin scale/instrumente psihologice specifice.
6. Eficientizarea colaborării cu unităţile medicale de psihiatrie în cazul persoanelor cu un diagnostic psihiatric sau cu nevoie de evaluare psihiatrică şi asigurarea asistenţei psihiatrice persoanelor adulte şi minorilor.
7. Evaluarea şi testarea persoanelor pentru consum de droguri şi asigurarea tratamentului conform nevoilor clinice ale fiecărei persoane şi eficientizarea colaborării cu centrele regionale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog în cazul persoanelor consumatoare de droguri.
8. Eficientizarea colaborării cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copiilor în cazul minorilor proveniţi din centrele rezidenţiale.
9. Înfiinţarea, în unităţile de poliţie, a unor camere/secţii special destinate pentru custodierea minorilor care să fie diferite de cele pentru custodierea adulţilor (prin dotare, amenajare, facilităţi), minorii să beneficieze de condiţii speciale care să minimalizeze impactul încarcerării.
10. Reamenajarea sectorului vizită şi acordarea dreptului minorilor de a avea vizite fără dispozitive de separare în vederea diminuării efectelor negative ale privării de libertate asupra dezvoltării fizice, psihice sau morale şi în situaţia vizitatorului minor.
11. Asigurarea permanenţei în situaţiile în care sunt custodiate persoane de sex feminin, prin desemnarea prin ordin al şefului inspectoratului a unor agenţi de sex feminin care să asigure paza, supravegherea şi transferul persoanelor private de libertate de sex feminin.
12. Adaptarea a cel puţin unei camere şi a unui grup sanitar pentru a fi utilizate de persoanele cu dizabilităţi.
13. Asigurarea unei pregătiri profesionale pentru lucrătorii de poliţie care să ofere o formare de bază cu privire la modul de abordare a persoanelor cu afecţiuni psihice şi alte categorii vulnerabile (minori, LGBTI etc.). Adoptarea unor strategii, politici şi regulamente interne, manuale, pentru protejarea şi tratarea corespunzătoare a deţinuţilor LGBTI.
14. Asigurarea ca o parte rezonabilă din zi (adică opt ore sau mai mult), să fie petrecută în afara camerelor, persoanele să fie implicate într-o activitate de natură variată (muncă, cu valoare vocaţională, educaţie, sport, recreere). Crearea unor spaţii pentru activităţi comune şi asigurarea unui program de activităţi zilnice pentru minori.
