8 din 10 români sunt proprietari de locuințe, dar mii de persoane nu dețin terenul la care au dreptul legal

Cauzele sunt numeroase – de la lipsa unui termen clar de soluționare prevăzut în lege, până la numărul insuficient de angajați ai autorităților competente și tergiversarea răspunsurilor.

Aproape opt din zece români dețin cel puțin o locuință, iar 30% dintre aceștia au și o a doua, potrivit raportului „European Housing Trend”. Dar nu toți proprietarii de locuințe din România se încadrează și în categoria celor care „stau la curte”. Unii, pentru că locuiesc la bloc, alții – deloc puțini – pentru că nu beneficiază și de suprafețele aferente la care au dreptul prin lege. Și asta deoarece, deși baza legală există, obținerea și recunoașterea drepturilor de proprietate de către autoritățile competente durează cu anii.

Pentru a ne lămuri cum s-a ajuns în situația ca numai în Capitală aproape 15.000 de bucureșteni să aștepte o decizie, unii chiar și de peste cinci ani, ne-am adresat avocatului Răzvan Popescu, specialist cu o experiență extinsă în condițiile de aplicare a Legii nr. 87/2020, care reglementează constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Cine are dreptul la teren

Potrivit avocatului, persoanele care pot beneficia de prevederile legii sunt proprietarii caselor de locuit care au fost construite anterior datei de 1 ianuarie 1990, printre care se numără și cumpărătorii imobilelor în baza Legii 112/1995 sau succesorii acestora în drepturi.

„Pașii sunt simpli: se depune la primăria pe a cărei rază se află imobilul o cerere de constituire a dreptului de proprietate privată, care trebuie însoțită de acte care să dovedească întrunirea condițiilor prevăzute de lege. Nu există o formulare tip pentru cerere, este suficient ca din ea să rezulte intenția solicitantului de a beneficia de prevederile Legii 18/1991 (Legea fondului funciar - n.r.), așa cum a fost ea modificată prin Legea 87/2020”, explică avocatul Răzvan Popescu.

Condițiile cumulative sunt ca:

- deținătorul imobilului sau moștenitorii lui să figureze cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale sau acestea să fie înscrise în Cartea funciară și înregistrate în evidențele fiscale;

- terenul să fie în proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale unde s-a depus cererea, iar solicitanții să aibă calitatea de proprietari ai construcțiilor;

- terenul să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate privată din partea altor persoane.

Unde apare blocajul

Deși procedura este simplă, iar condițiile prevăzute în lege – clare, aplicarea ei și emiterea deciziilor finale durează foarte mult. Și, pentru că termenele de soluționare se tot prelungesc, numărul dosarelor depuse dar care nu au fost nici măcar analizate crește de la an la an.

„Legea este foarte greu de pus în practică din diverse motive. În primul rând, pentru că legea nu stabilește un termen limită până la care autoritățile competente trebuie să soluționeze cererile depuse. Apoi este vorba de cauze pur administrative, cum ar fi numărul mic de angajați ai autorităților respective. Dar și de faptul că, pentru fiecare decizie, trebuie așteptate punctele de vedere de la diverse alte instituții ale statului care, foarte frecvent, întârzie să apară”, precizează avocatul.

Nu în ultimul rând, termenul de soluționare se prelungește constant și din cauza numărului mare al celor care au solicitat deja constituirea dreptului de proprietate fără a primi nicio decizie.

Instanța, soluția cea mai rapidă

Proprietarii de locuințe ce doresc să intre în posesia suprafețelor la care au dreptul, dar nu au de gând să aștepte cu anii pentru acest lucru, au la dispoziție o soluție mai rapidă – apelarea la instanțele de judecată.

Pentru aceasta, persoanele în cauză pot să invoce „refuzul tacit al autorităților” de a da o decizie în legătură cu cererea depusă, explică Răzvan Popescu. Lucrul acesta poate fi făcut dacă a trecut deja un an, doi, de când au depus cererea. De asemenea, mai pot merge în instanță și proprietarii care au primit decizii nefavorabile în privința constituirii dreptului de proprietate din partea autorităților.

Răzvan Popescu, avocat

Deși presupune un cost în plus, soluția le oferă posibilitatea de a intra mai rapid în proprietatea suprafețelor cuvenite. Dar, cum Legea nr. 87/2020 este relativ nouă, puțini dintre cei care pot beneficia de ea și știu de acest lucru, afirmă Răzvan Popescu. Prin urmare, destul de puține solicitări ajung în instanță, iar majoritatea solicitanților stau la coadă așteptând să le vină rândul, ceea ce poate dura ani buni.