Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că cea mai mare problemă o reprezintă în continuare starea imobilelor: "Pentru clădirile vechi care sunt cu risc seismic și despre care continuăm să spunem că trebuie să fie consolidate sau chiar demolate și înlocuite, aici pot să spun că evoluția este lentă și nu este numai vorba de București".
În 4 martie 1977, la ora 21:22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, rămas în istorie ca seismul care a lăsat în urmă cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră.
Bilanțul seismului - 1.578 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări, 11.300 de oameni au fost răniți și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreagă zonă balcanică, potrivit Wikipedia.org. În București, peste 33 de clădiri și blocuri înalte s-au prăbușit.
Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în Nigeria în seara producerii cutremurului, a decis instituirea stării de necesitate în întreagă țara.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Bucureștiul are nu mai puțin de 345 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, proprietate privată sau de stat . Lista oficială cuprinde numai clădirile expertizate, specialiștii fiind însă de părere că în realitate numărul lor este mai mare.
Situația este cu atât mai gravă cu cât la parterul unor astfel de clădiri încă mai funcționează cluburi, baruri, restaurante, unde vin în fiecare zi sute de persoane, deși legea teoretic interzice acest lucru.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că la capitolul prevenire România nu a avansat prea mult pentru că prevenire înseamnă consolidarea clădirilor.
"Recent, la Guvern, am avut o întâlnire cu toți factorii implicați și acolo s-a discutat mai mult despre legislația actuală care permite consolidarea și care să ne ajute, eventual, prin modificarea ei, să facem acest lucru mai consistent și mai rapid.
Partea de prevenire este una dintre cele mai importante părți. Neputând să se consolideze mai multe clădiri, chiar dacă au fost proiecte și s-a consolidat un număr, acest număr este destul de limitat față de ceea ce ar trebui să se facă. Din punctul de vedere al pregătirii populației și al pregătirii instituționale, aici am avansat mult în ultimii ani. Pe partea de răspuns, aici s-au făcut pași uriași. Prin fondurile europene s-au realizat achiziții foarte importante. Am început să cumpărăm tehnică grea de salvare, macarale, buldozere. Dovadă a fost intervenția echipei IGSU în Albania, care s-a deplasat cu echipamentele nou achiziționate", a declarat Arafat, potrivit Digi24.
