Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune au declanşat acţiunile de protest ca urmare a refuzului guvernanţilor de a le soluţiona problema drepturilor salariale.
Ei cer adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru corectarea unor drepturi salariale recunoscute prin efectul legii şi conform hotărârilor judecătoreşti, dar ignorate de angajator.
“La începutul săptămânii viitoare liderii noştri de sindicat vor avea o întâlnire cu Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Dacă nici în urma acestei întâlniri nu obţinem rezultate concrete, nu ne rămâne decât să intrăm în grevă generală şi vom sesiza instituţiile europene care monitorizează Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), Confederaţia Europeană de Probaţiune şi Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene”, a declarat Cristina Irimia, consilier în cadrul Serviciului de Probaţiune Iaşi.
Intrarea în grevă generală a consilierilor de probaţiune ar duce la blocarea comisiilor de liberare din penitenciare, iar persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea, cu suspendarea sau amînarea pedepsei, vor rămâne nesupravegheate.
“Aceste persoane trebuie să execute muncă în folosul comunităţii, trebuie să meargă la cursuri de reintegrare socială şi trebuie să fie supravegheate. Greva generală a consilierilor de probaţiune înseamnă pur şi simplu că toate aceste activităţi se vor opri”, a mai explicat Cristina Irimia.
Consilierii de probaţiune se plâng că sunt oropsiţii familiei “Justiţie” şi că, dintr-o eroare a angajatorului, Direcţia Naţională de Probaţiune, au ajuns ca din 2018, când s-a produs o scădere drastică a salariilor lor, lefurile să rămână neschimbate. Dacă li s-ar face dreptate, susţin ei, ar trebui să primească până la 2.500-3.000 de lei în plus la salariu.
În România, sistemul de probaţiune este reprezentat la nivel central de Direcţia Naţională de Probaţiune, instituţie publică cu personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei. În toată ţara sunt 688 de consilieri de probaţiune, care supraveghează peste 101.555 de persoane cu sancţiuni penale alternative la pedeapsa închisorii.
“Spre comparaţie, în ţară sunt 30.000 de deţinuţi, cu 15.000 de angajaţi în Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Raportul este de 2 la 1 acolo. La noi sunt peste 100.000 de persoane cu sancţiuni neprivative de libertate, supravegheate de 688 de consilieri. In Iaşi suntem 26 consilieri activi pentru 2701 cazuri deschise. În 2013 – 2014, Romania primea o grămadă de sentinţe de la CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare. Atunci au apărut aceste măsuri, cele cu amânare a pedepsei, sau de suspendare. Ca urmare a acestui fapt, s-a hotărât ca cei care primeau pedepse mai mici, să fie preluaţi de noi, nu mai mergeau în puşcărie”, a explicat Cristina Irimia.
Citește mia mult pe ziaruldeiasi.ro
Comentarii 0