Calendar creștin ortodox 20 noiembrie. Miercuri, 20 noiembrie, Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul.
Ce tradiții și superstiții aveau strămoșii noștri în această zi?
20 noiembrie, tradiții și superstiții păgâne
Conform credințelor păgâne, semnele zilei erau folosite pentru a prezice cum vor fi vremea și iarna în viitorul apropiat.
- Dacă vulturii și ciorile fac mult zgomot, va ninge;
- Râurile sunt acoperite cu gheață - va fi o recoltă bogată de grâu în vară;
- Cocoșii cântă - vine căldură;
- Găinile se cuibăresc devreme - va fi îngheț.
Citește și: SĂRBĂTOARE 19 NOIEMBRIE Ai ghinion dacă ieși afară după Apus. Azi, nu arunci mâncarea! Sfântul Avdie
Sărbătoare 20 noiembrie - Ce să nu faci
Astăzi, ca în orice altă zi, Biserica este împotriva certurilor, calomniei, bârfei, defăimării, condamnării, invidiei, lăcomiei, răzbunării și disperării.
Nu trebuie să îi refuzi pe cei care îți cer ajutorul.
Potrivit semnelor populare, nu este recomandat să mergeți într-o călătorie lungă în această zi. De asemenea, nu e bine să vă grăbiți în afaceri - acest lucru va ajuta la evitarea multor greșeli.
Citește și: SĂRBĂTOARE 18 NOIEMBRIE Dacă vântul suflă dinspre nord, se va răci în curând. Sfântul Mucenic Platon
Sărbătoare 20 noiembrie - Ce să faci
Creștinii respectă în continuare rânduielile din Postul Crăciunului.
Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul i se cere ajutor în probleme de familie și, de asemenea, el protejează împotriva bolilor și a forțelor întunecate.
În această zi, se obișnuiește să se facă pace și să se rezolve problemele vechi.
Conform credinței populare, pe 20 noiembrie, ar trebui neapărat să vă spălați rufele - acest lucru vă va proteja casa de boli și probleme.
Toate achizițiile făcute astăzi vor dura mult timp. Puteți scăpa de mobila veche - se crede că atunci lucrurile vor merge bine.
Citește și: SĂRBĂTOARE 17 NOIEMBRIE Dacă ciorile croncănesc, vine ploaie. Rugăciune către Sfântul Grigorie
Calendar creștin ortodox 20 noiembrie - Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul
Sfântul Grigorie Decapolitul s-a născut într-una dintre cetăţile Decapolisului, Irinopolis, în Asia Mică. Tatăl lui se numea Serghie şi era un om robit de patimi.
Sfântul Grigorie a avut parte de o bună educaţie şi a manifestat o aplecare deosebită spre cele duhovniceşti, frecventând biserica şi studiind dogmele credinţei. Mergea la biserică adeseori şi asculta cu multă luare aminte Psalmii prorocului şi împăratului David, prin care sufletul său se aprindea de dor dumnezeiesc. De multe ori, depărtându-se în loc liniştit, se ruga lui Dumnezeu.
A renunţat la căsătorie şi a intrat în viaţa monahală.
După un timp, Sfântul Grigorie a început a merge din loc în loc, venind în mijlocul credincioşilor şi încurajându-i spre mărturisirea dreptei credinţe în lupta pentru sfintele icoane.
În această călătorie, în care s-a arătat şi mare făcător de minuni, Sfântul Grigorie a trecut prin Efes, Enos, Hrisopole, Corint, ajungând până la Roma, unde a stat mai multă vreme.
În ultimii ani ai vieţii, a rămas la o mănăstire aproape de Tesalonic, fiind hirotonit preot pentru felul în care îşi trăia viaţa.
Se spune că sărăcia lui era apostolică şi îmbrăcămintea evanghelicească, căci numai cu o haină proastă îşi acoperea trupul.
La Tesalonic s-a îmbolnăvit grav, şi, aşa bolnav şi slăbit, a călătorit până la Constantinopol, unde a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat la o mănăstire din oraş.
În 1453, când Bizanţul a căzut sub stăpânirea turcească, moaştele Sfântului Grigorie, întregi şi neputrezite, au fost aduse în părţile Dunării.
Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craioveanu, le-a cumpărat, în 1498, şi le-a dus la Mănăstirea Bistriţa (Râmnicu Vâlcea), ctitoria sa, unde se păstrează până astăzi, scrie Agerpres, care citează „Viețile Sfinților”.
