Peştera Tăuşoare fascinează cercetătorii şi speologii din ţară şi de peste hotare.
Misterele celei mai adânci peșteri din România, unde pietrele murmură
Peştera Tăuşoare este situată în sud-vestul Munţilor Rodnei, la o altitudine de aproape 1000 de metri. Aceasta a fost descoperită în anul 1955 de către învăţătorul Leon Bârte.
Peştera Tăuşoare este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, succesiunea galeriilor sale întinzându-se pe 17.000 de metri. Aici se găseşte şi cea mai mare concentrare de formaţiuni din ghips din ţară.
Citește și: Enigmele ținutului din România unde o piatră se mișcă noaptea. Aici e și „aeroport de OZN-uri”
Tot aici a fost descoperit şi mineralul „Mirabilit” unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume. Unice în lume sunt şi sferele din calcar care au primit numele „bilele de Tăuşoare”.
De asemenea, peştera din Munţii Rodnei este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Toate aceste rarităţi au atras ca un magnet specialiştii din ţară sau de peste hotare.
„Ciudăţeniile” surprinse în Peştera Tăuşoarelor s-au ţinut lanţ până la Revoluţie
La fel de atraşi de această peşteră sunt şi pasionaţii de ocultism, întâmplările ciudate care au fost legate de acest loc alimentându-le curiozitatea.
Prima descoperire ciudată a fost făcută de învăţătorul Marin Teodoru în anul 1967. Acesta a remarcat într-o cameră care a fost denumită „Sala Ursului” trei nişe de 15 centimetri dispuse în formă de triunchi, având o distanţă de un metru şi jumătate între vârfuri. Primele două aveau o adâncime de aproximativ 35 de centimetri, iar a treia părea să nu aibă capăt.
Învăţătorul era convins că dincolo de acel perete se afla o cameră secretă. Acesta a astupat cele trei găuri cu pietre şi calcare, de teamă ca cineva să nu le descopere şi să înceapă săpăturile, distrugând astfel peştera.
Se spune că învăţătorul ar fi descoperit o mică galerie de trecere şi ar fi reuşit să ajungă în camerele ascunse ale peşterii. Marin Teodoru nu a vrut să dezvăluie niciodată ce a descoperit dincolo de aceşti pereţi.
Acesta a publicat totuşi o carte în 1978 care conţinea povestiri fantastice, despre care se spune că ar fi inspirate din ceea ce bătrânul descoperise în peşteră. Învăţătorul a mai lăsat familiei un manuscris ce urma să fie publicat abia după moartea sa. Acest manuscris despre care se crede că dezvăluia câteva din misterele peşterii a fost distrus într-un incendiu.
Citește și: Legenda pârâului din România care nu îngheață niciodată. Trece prin curtea unei case parohiale
Un alt mister se leagă şi de sferele din calcar, unice în lume, pe care le găsim în Peştera Tăuşoarelor. Se spune că în anumite momente, aceste bile emit anumite sunete, ce seamănă cu un murmur.
Tot înainte de Revoluţie, un incident bizar a fost legat de această peşteră şi de sferele din calcar. În 1987, un bărbat din Timişoara a vizitat peştera având asupra sa un casetofon, cu care intenţiona să înregistreze sunetele produse de aceste bile. Murmurul bilelor l-a speriat atât de tare pe bărbat, încât acesta ar fi leşinat.
A doua zi dimineaţa, acesta s-ar fi trezit în faţa unei peşteri din Bucegi şi nu în cea din Munţii Rodnei. Bărbatul s-a întors în Peştera Tăuşoarelor însă nu şi-a mai găsit casetofonul. Timişoreanul era convins că a reuşit să se teleporteze în Bucegi cu ajutorul acestor sfere.
Accesul în peşteră a fost interzis publicului până de curând
Peştera Tăuşoarelor a fost inaccesibilă publicului până în urmă cu câţiva ani, pasionaţii de ocultism crezând că de vină pentru asta erau tocmai aceste mistere care erau astfel protejate.
Custodele peşterii preotul Crin Theodorescu a spus de mai multe ori însă că accesul nesupravegheat în peşteră ar putea duce la distrugerea unora dintre bogăţiile pe care aceasta le adăposteşte. Peştera Tăuşoarelor este şi parte a Reţelei Europene Natura 2000 şi arie naturală de interes naţional.
Citește și: Descoperire de excepție în Munții Apuseni! Localnicii aveau ritualuri comune cu triburile din Africa
După ce încă de când a fost descoperită în 1955 Peştera Tăuşoarelor nu a fost deschisă publicului, în curând cea mai adâncă peşteră şi a treia ca lungime din ţară va putea fi vizitată fără vreo aprobare specială.
În această perioadă în Peştera Tăuşoare din Munţii Rodnei, cea mai lungă din Carpaţii Orientali şi una dintre cele mai fascinante datorită descoperirilor din ultimele decenii, au loc mai multe cercetări ştiinţifice desfăşurate de specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi chiar Franţa, potrivit adevărul.ro.
