„Ziarul de Iași” a aflat cine este partenerul privat cu care Primăria a inițiat recent discuții (de principiu) pentru concesionarea sistemului de termoficare.
Consorțiul gravitează în jurul unei companii germane, cu parteneri în România, Elveția și Austria. Soluția de încălzire propusă este una neobișnuită și nu este clar în ce măsură ar putea fi implementată la Iași: cert este că două cele părți discută. „Suntem într-un <<due diligence>>”, așa cum declara și viceprimarul Daniel Juravle, în plenul Consiliului Local (CL) de luni. Edilul a invocat atunci consorțiul, dar a evitat să nominalizeze firmele.
Din informațiile ZDI, una dintre principalele societăți implicate este HDG Bavaria GmbH din Germania. Primăria a început discuțiile cu un partener din România al companiei germane (Kanalguss Industries SRL, din jud. Ilfov). ZDI l-a contactat ieri pe directorul Kanalguss, dar acesta a evitat să ne furnizeze detalii despre discuțiile cu municipalitatea ieșeană. Intenția Primăriei este să concesioneze sistemul pe o perioadă de 25 de ani.
Cum vrea consorțiul să încălzească orașul
Sistemul de încălzire cu biomasă (tocătură de lemn) ar avea o putere instalată de aproximativ 60 MW, o putere mai mare decât cea utilizată la CET Holboca iarna trecută (circa 50 MW) pentru încălzirea orașului. Investiția în sistem ar aparține în integralitate consorțiului, conform surselor ZDI, dar nu a fost avansat un cuantum al acesteia.
Două avantaje majore ale sistemului constau în faptul că emisiile de dioxid de carbon ar fi de 10 ori mai mici față de gaze naturale, iar valoarea gigacaloriei ar putea scădea cu până la 20%. O plantație de salcie energetică ajunge la maturitate în circa 2-3 ani (o înălțime a lăstarilor de 6-7 m) și are o durată de viață de 25 de ani, conform cultivatorilor din România, cele mai mari suprafețe plantate fiind în zona Miercurea Ciuc.
Potrivit acelorași surse, salcia energetică are un ritm rapid de creștere și o putere calorică mare: în Suedia (țară de unde a fost importată planta acum circa 15 ani în România) este considerată plantă industrială și se acordă subvenții.
Din informațiile ZDI, sistemul ar fi alimentat cu crengile obținute din toaletarea sălciilor și există două variante analizate: adaptarea instalațiilor de la CET pentru biomasă sau montarea de echipamente (centrale) în puncte termice. În al doilea caz, nu ar mai fi necesare rețelele de transport ale agentului termic, ci doar cele de distribuție.
În schimb, Iașul a investit în ultimii peste 10 ani fonduri importante pentru reabilitarea a peste jumătate din rețeaua de transport, iar alte proiecte similare vor fi derulate în următorii ani: aceste rețele ar rămâne „piese de muzeu”.
Cine face parte din consorțiu
Potrivit informațiilor ZDI, adresa trimisă recent la Primărie a aparținut firmei Kanalguss Industries din Mogoșoaia. ZDI l-a contactat ieri pe directorul Marian Barbu, dar acesta a evitat să ofere detalii tehnice. Indicatorii financiari ai firmei nu sunt încurajatori: în 5 dintre cei 7 ani de existență a avut cifra de afaceri zero, în condițiile în care în ceilalți doi ani (2018 și 2019) nu a ajuns la 100.000 lei.
Pe întreaga perioadă menționată, firma a figurat cu zero angajați, conform Listafirme.ro. O altă firmă românească din consorțiu este Dosetimpex din Timișoara, cu o experiență de peste 30 de ani în lucrări de instalații: în anul 2022, cifra de afaceri a fost de peste 25 milioane lei, profitul de 1,2 milioane lei, în condițiile în care societatea a avut aproximativ 60 de angajați.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
