Este concluzia unei analize realizate de Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licențiați în România.
Spre deosebire de alte state europene, România impozitează retragerile, acest sistem având avantajul trasabilității. AOJND consideră că, având în vedere interesul Guvernului de a atrage mai multe venituri, sistemul actual va trebui menținut pentru că va permite în continuare autorităților un control foarte strict asupra banilor.
Sistemul de taxare a câștigurilor în principalele țări europene
Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia, Danemarca și Slovacia sunt țările europene care nu impozitează câștigurile realizate de jucători. De asemenea, Franța, o țară cu reglementare strictă a gamblingului, nu impozitează câștigurile din jocurile de noroc. Totuși, legislația franceză are un sistem de taxare aplicabil celor care intră în categoria jucătorilor profesioniști.
Nici în Italia câștigurile la jocurile de noroc online nu sunt impozitate.
Norvegia taxează, în general, câștigurile considerate ca fiind premii accidentale care depășesc 10.000 NOK (approx.962 EUR). Câștigurile considerate premii accidentale mai mari de această sumă sunt supuse unui impozit de 28%, inclusiv câștigurile obținute de la organizațiile de jocuri de noroc străine, cu unele excepții (de exemplu, premiile câștigate în cadrul loteriilor organizate în beneficiul unui scop umanitar sau benefic din punct de vedere social, cum ar fi cele oferite de Norsk Tipping și Norsk Rikstotototo, iar această excepție se poate aplica altor țări din SEE cu activități similare de jocuri de noroc și loterii permise legal în Norvegia și care fac obiectul supravegherii și controlului public în țara respectivă).
În Croația, câștigurile de la aparatele de joc și jocurile de tip cazinou sunt de asemenea neimpozitate. Statul croat percepe însă o taxă pe pariuri. Nu este o taxă fixă ci una care variază de la 10% pentru câștigurile care nu depășesc echivalentul a aproximativ 1.300 de Euro și până la 30% pentru câștigurile de peste 67.000 de Euro. Modelul de plată a acestui impozit se bazează pe principiul reținerii la sursă, adică operatorul reține suma respectivă atunci când plătește câștigul jucătorului și plătește impozitul la bugetul de stat.
De asemenea, în Grecia, taxarea se aplică pe baza câștigului zilnic al jucătorului, calculat ca diferență între câștigurile și mizele acestuia. Taxarea este 0% pentru câștigurile zilnice de până la 100 de Euro și crește apoi progresiv, dar fără a depăși 20%, procent care se aplică la câștigurile care depășesc pragul de 500 de Euro.
În Spania, o altă țară cu reglementare strictă a domeniului jocurilor de noroc, taxarea variază între 20% și 25%. Regimul se aplică pe baza câștigului anual calculat ca diferență între câștigurile și pierderile jucătorilor. Jucătorii depun o declarație fiscală cu privire la câștigurile anuale.
În Polonia, câștigurile la jocurile cu numere, loteriile în numerar, telebingo, pariurile, loteriile promoționale, loteriile cu audiotext și loteriile de tip tombolă sunt supuse impozitului pe venit al participanților de 10% doar dacă depășesc 2 280 de zloți (aproximativ 488 EUR), în timp ce câștigurile la aparatele de joc, jocurile de cărți, zaruri, ruletă și bingo sunt scutite de impozit.
În Cehia, câștigurile jucătorilor care nu depășesc pragul de 1 milion CZK (aprox. 40,400 EUR) nu sunt impozitate.
Particularitatea modelului românesc de taxare a veniturilor jucătorilor
Ceea ce este particular în România este faptul că sunt taxate retragerile, nu câștigurile jucătorilor.
“În sistemul actual din România sunt taxate orice sume retrase sau primite de la operatorul de jocuri de noroc, fie că ai câștigat, fie că ai pierdut. Acest model are avantajul trasabilității, în sensul că este extrem de ușor de urmărit și verificat, spre deosebire de cel bazat pe câștiguri. Practic este un sistem care descurajează orice încercare de eludare a impozitării. În schimb, acest model bazat pe retrageri funcționează doar pe baza unor taxe mici pentru sumele retrase. De aceea, inclusiv din perspectiva intereselor Guvernului de a obține venituri, este de dorit menținerea sistemului actual”, a declarat Odeta Nestor, președintele AOJND.
În prezent, în România aproximativ 90% (89%) din totalul jocurilor online se desfășoară pe site-uri licențiate în România. Din rapoartele de activitate ale ONJN rezultă o colectare de 99 % a taxelor pe veniturile jucătorilor din jocuri de noroc, ceea ce reflectă gradul de conformare și face din sistemul actual un model de succes la nivel european.
Lucrurile s-ar putea schimba semnificativ în cazul supraimpozitării. Astfel, în cazul aplicării unei taxe de 40% pe veniturile jucătorilor, în cel mai optimist scenariu operatorii își vor restrânge activitatea, ceea ce va determina o scădere cu peste 50% a taxelor plătite de operatorii de jocuri de noroc prin reducerea activității.
Va exista și un efect semnificativ asupra altor domenii. Impozitarea drastică a jocurilor de noroc va determina o scădere dramatică a veniturilor din publicitate ale televiziunilor private, odată cu reducerea activității operatorilor de jocuri de noroc. De asemenea, sunt în pericol sponsorizările unor competiții și/sau echipe de succes din sporturi precum fotbal (CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul Constanța, Dinamo București, Liga 1), handbal (CSM București), Federația Română de Hochei și Federația Română de Baschet.
