Medicul Adrian Dărăbanțiu atrage atenția, într-o declarație pentru Newsweek România, că, în vreme ce, în toată Europa, sistemele de sănătate se orientează spre baza medicinei, respectiv medicina de familie, în România, toate fondurile sunt direcționate către spitale, care sunt supraaglomerate și ajung să se ocupe de probleme care ar fi trebuit tratate „în eșaloanele inferioare”.
„La ora actuală, sistemul funcționează pe dos. Toate sistemele din Europa spun clar: «Orientați-vă spre medicina primară, înspre baza sistemului sanitar, pentru că este cel mai bun din punct de vedere cost-eficiență, este cel mai ieftin, cel mai rentabil, cu cele mai multe rezultate». Dacă vrei să ai un popor sănătos, cu speranță lungă de viață, trebuie să faci profilaxie, prevenție. Oricât de spectaculos pare un transplant de cord, cu asta nu rezolvi decât o singură problemă. Cu toate astea, noi avem sistemul sanitar întors cu fundul în sus, prin care absolut totul este direcționat înspre spital, se lasă în paragină tot ce este în afara spitalului și ajungem în situația în care spitalele sunt supraaglomerate, nu mai știu cum îi cheamă, de cât sunt de aglomerați, fiindcă sunt ocupați să rezolve cazuri care în mod normal trebuiau rezolvate în eșaloanele inferioare”, a declarat medicul, pentru Newsweek România.
Totdată, Adrian Dărăbanțiu a mai explicat că, potrivit legii, cabinetele de medicina familiei funcționează ca entități private, iar veniturile obținute nu sunt suficiente pentru investiții în aparatură, ajung cel mult pentru plata personalului. Astfel, medicul a arătat că un medic de familie rămâne în mână, la sfârșitul unei luni, după plata salariilor, cu aproximativ 2.000 lei, în vreme ce un brancardier are 2.000 lei salariul de bază, la care se adaugă sporuri. „Eu am văzut un salariu de brancardier 4.000 lei net, adică aproape 8.000 lei cu toate dările la stat, asta înseamnă venitul unui cabinet mic de medicină de familie”.
Soluția pe care medicul o vede pentru rezolvarea situației este finanțarea sistemului într-un mod diferit: „Ar trebui să vedem cât costă de fapt sănătatea; nu că avem 10 lei și vedem cum îi împărțim. Ar trebui văzut care este necesarul de bani pentru sănătate”.
„Nu există sistem de asigurări care să funcționeze cu doar 30 la sută din asigurați contribuabili, ar trebui găsite soluții pentru a acoperi această gaură de 70 la sută, cineva ar trebui să plătească pentru aceste persoane. De exemplu, Ministerul pentru Justiție Socială să plătească pentru șomeri sau Ministerul Afacerilor Interne, pentru foștii deținuți politici sau Ministerul Educației pentru copii. De exemplu, nu văd sensul pensiilor speciale, mulți dintre beneficiari sunt cei care au distrus România și îi gratulăm cu pensii speciale. Noroc cu progresul tehnologic, că altfel am arăta mai rău decât în 1989”, a adăugat Adrian Dărăbanțiu.
De la Ministerul Sănătății, „mă aștept la un control”
Adrian Dărăbanțiu, care va rămâne să profeseze ca medic de familie, a spus că, în urma protestului său, și-ar dori ca Ministerul Sănătății să caute soluții pentru finanțarea sistemului, însă se așteaptă la un control: „Singurul lucru cu care mă pot aștepta de la minister este un control, să vadă dacă respect toate normele. În general, cam asta e reacția. Să demonstreze că nu ești tu în regulă și nu există să nu te găsească, la legislația din România: o scobitoare care trebuia să fie la dreapta e pusă mai la stânga. Și, atunci, vine negocierea cu amenda minimă, toată lumea e fericită”.
Newsweek România a solicitat un punct de vedere Ministerului Sănătății, pe care îl va publica îndată ce îl va primi.
