Reforma pensiilor speciale promitea să fie unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda guvernamentală, cu un impact major asupra echității sociale și sustenabilității bugetare.
Cu toate acestea, în ciuda presiunii publice și a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), autoritățile par să evite orice măsură concretă care ar afecta cuantumul acestor pensii de lux.
Pensiile speciale urmează să se bazeze pe vechime și contributivitate. Ce reforme sunt pregătite
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent că un nou proiect de lege privind reforma pensiilor speciale va fi prezentat săptămâna viitoare. Într-o declarație făcută în fața presei, acesta a precizat:
„Am avut o discuție cu premierul pe pachetul 2. Mi-a transmis că, pe partea de pensii ale magistraților, o să-mi trimită la începutul săptămânii viitoare proiectul.
Citește și: UE lasă România fără miliarde de € pentru că nu a tăiat pensiile speciale. Guvernul le-a majorat
Am avut discuții cu toți actorii implicați, inclusiv cu organizațiile reprezentative ale magistraților, astfel încât să nu mai fim în situația în care am fost – să dăm legi neconstituționale și să nu existe predictibilitate.”
Declarația președintelui pare să confirme ceea ce mulți au observat deja: nu vom avea o reformă reală, ci doar o ajustare cosmetică. Practic, singura schimbare prevăzută este creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați – de la 48-52 de ani, cât este în prezent, la o limită apropiată de cea generală, de 60 de ani.
Însă cuantumul pensiilor speciale – care rămâne uriaș – nu va fi afectat.
Citește și: 600.000 pensionari pierd 6000 lei la pensie. Mica recalculare amânată un an. Ministrul muncii anunță
Pensiile speciale: cifre care scandalizează
În România, peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale, dar cele mai mari sume merg către aproximativ 5.800 de foști magistrați. Pensia medie în acest sector este de aproximativ 25.000 de lei/lună, iar impactul bugetar anual se ridică la 15 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde de euro).
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), instituția care invalidează constant orice încercare de reformare reală, sunt printre cei mai mari beneficiari ai acestui sistem. Iată câteva exemple relevante:
-
Cristian Deliorga – 825.000 lei/an (aproximativ 68.700 lei/lună)
-
Ciochină Mihaela – 600.000 lei/an (50.000 lei/lună)
-
Iulia Scântei – 417.000 lei/an (34.500 lei/lună)
-
Bogdan Licu – 383.000 lei/an (32.000 lei/lună)
-
Gheorghe Stan – 350.000 lei/an (30.000 lei/lună)
În acest context, orice discurs despre „echitate” sau „corectitudine” fiscală pare lipsit de substanță, atâta timp cât guvernanții nu ating aceste privilegii.
Un sistem care se protejează singur pentru pensionare
Problema este mai profundă decât pare. Deputatul USR, Cezar Dragoescu, a explicat încă din 2017 că partidul său a luptat pentru eliminarea pensiilor speciale, dar s-a lovit de un sistem rezistent la schimbare:
„Este un lucru bun că se încearcă reformarea acestui sistem profund inechitabil. Pensia ar trebui să fie strict contributivă. Nu am auzit niciodată o justificare validă pentru calculul pe baza brutului ultimei luni, ceea ce este complet incorect. Pensiile speciale nu ar trebui să existe, pur și simplu.”
Foto: Magistrații ar putea să primească pensii mai mici. Care sunt condițiile noi. Sursa: Freepik
De asemenea, Florian Bodog, fost senator PSD, a admis că au existat mai multe tentative de reformă, dar toate au eșuat din cauza deciziilor Curții Constituționale:
„E nevoie de o reformă reală. Au mai fost încercări, dar toate modificările trebuie gândite astfel încât să nu fie declarate neconstituționale. Ajung la CCR și sunt întoarse.”
Dubla măsură: muncă vs. privilegii la pensie
O altă voce critică este cea a deputatului Dumitru Coarnă, care a atras atenția asupra unei probleme de fond: criteriile diferite aplicate în sistemul de pensii:
„Nu poți avea o categorie specială unde pensia se bazează doar pe vechime, fără legătură cu contribuția. La pensiile normale, contează anii de muncă. La magistrați, pensia specială apare după 25 de ani de activitate, ceea ce e inacceptabil.
În toată lumea, polițiștii se pensionează la 60 de ani, restul la 65. Magistrații pot avea un bonus, dar nu de asemenea proporții. La poliție există pensie de serviciu, negociată în context euroatlantic. Ar trebui ca și pentru magistrați să se negocieze clar, cu CCR.”, conform RTV.
Reforma privește doar creșterea vârstei de pensionare
Președintele Nicușor Dan a menționat că magistrații care îndeplinesc deja condițiile de pensionare vor putea ieși din sistem oricând, în baza legii vechi:
„Norma tranzitorie va rămâne în lege. Magistrații care au îndeplinit deja condițiile pot ieși la pensie în aceleași condiții ca și până acum. Nu trebuie să se grăbească – vor beneficia de aceleași drepturi și mai târziu.”
Astfel, reforma se aplică doar pentru noile generații, iar sistemul actual este conservat. Practic, sute sau chiar mii de persoane vor continua să se pensioneze la 48–52 de ani, cu pensii de zeci de mii de lei pe lună.
Reacții din societatea civilă: lipsă de încredere în ceea ce privesc pensiile speciale
Vasile Zelcă, președintele SNPPC (Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual), a declarat că reforma anunțată nu va aduce schimbări reale:
„Aceste reforme ale pensiilor speciale au stârnit interesul populației, dar mă tem că rezultatul va fi același. De fiecare dată când se discută despre pensiile magistraților, se aduce în discuție și problema pensiilor militare. Iar lucrurile rămân blocate.”
În același sens, Newsweek România a subliniat că este aproape imposibil ca pensiile speciale să fie tăiate, în condițiile în care CCR a decis că acestea trebuie să rămână apropiate de ultimul salariu încasat.
