Cea mai mică pensie, în România, astăzi, este de doar 1.281 de lei. O primesc 1.000.000 de pensionari. Pensia medie este de 2.720 de lei, după ce anul trecut pensiile au crescut de 2 ori, în total cu aproape 40%. Dar creşterea aceasta a fost compensată de creşterea preţurilor, iar puterea de cumpărare a rămas cam aceeaşi.
Aşa că pensiile rămân tot foarte mici. Aceasta este o mare dezbatere acum, pentru că, în pofida recalculării lor, ele rămân foarte mici. Cele mai mici pensii din UE. În iunie 2024, România avea 382 de euro - pensia medie. Unul din şase pensionari riscă să trăiască în sărăcie.
Dar nu întotdeauna lucrurile au stat astfel. Chiar dacă românii nu au fost în topul bunăstării, sunt lucruri care au apărut întâi la noi. Locurile de muncă ale muncitorilor, după cum este cunoscut, erau surse de accidente de muncăşi de boli profesionale şi în secolul al XIX-lea, aşa cum sunt de altfel şi în prezent.
Când a fost dată prima pensie, în România? Chiar eram în topul mondial!
Iniţial, s-au acordat doar ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pensii de invaliditate, precum şi pensii de urmaş destinate copiilor celor decedaţi, din cauzele menţionate mai sus.
Numai ulterior au fost acordate şi pensii de bătrâneţe. Acestea nu au fost prevăzute de Legea asigurărilor sociale din România, intrată în vigoare în anul 1933, acest drept fiind reînfiinţat în anul 1938.
Drepturile de asigurări sociale ale muncitorilor au fost într-o primă fază acordate prin statutele muncitoreşti, sub formă de sprijin mutual între aceştia, conform Lege5.ro.
Citeşte şi: 21.896 lei bonus la pensie. Ce au lucrat pensionarii cu pensie 3 ori mai mare decât au contribuit?
Treptat, s-a conturat ideea instituţionalizării acestor drepturi prin intermediul legilor, care trebuiau să garanteze drepturile de asigurări sociale.
Se poate spune că în perioada interbelică am fost în rând cu lumea civilizată, de tip occidental, dar venirea comunismului ne-a ţinut pe loc şi ne-a lăsat decalaţi.
1895 – Legea minelor. Legalizarea primelor norme de asistenţă socială
În 1895, a fost adoptată Legea minelor, care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la o indemizaţie în cazul accidentelor de muncă.
Legea a dispus înfiinţarea unei case de ajutor şi a unei case de pensii, ale căror fonduri erau realizate prin contribuţia egală a patronilor şi muncitorilor.
Pensia, ca noţiune, apăruse în Prusia, în anul 1881, când Otto von Bismarck, ministrul conservator al Prusiei, s-a gândit să ofere un sprijin financiar gestionat de Guvern, pentru membrii mai în vârstă ai societății.
1902 – Legea Missir – pentru organizarea meseriilor
Legea Missir pentru organizarea meseriilor a dispus printre altele înfiinţarea unui sistem de asigurări sociale pentru meseriaşi, pe baze corporatiste, conform Casei de Asigurări a Avocaţilor, filiala Bucureşti - Ilfov.
Legea a completat procesul de instituţionalizare a asigurărilor sociale la o nouă categorie socială: meseriaşii. A urmat în anul 1915 Legea Neniţescu pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.
Aceasta a instituit principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor care făceau parte din corporaţii. Legea a fost apreciată la vremea respectivă ca una dintre cele mai moderne legi europene în domeniu.
Perioada interbelică. Anii 1920 – 1945
Apariţia primelor sisteme private de securitate socială în România a avut loc acum. A fost o perioadă de mare modernizare a ţării şi din acest punct de vedere.
Întrucât România a adoptat sistemul comutativ al asigurărilor sociale şi a realizat un sistem de asigurări sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contractelor de muncă şi meseriaşi, alte categorii socio–profesionale au simţit nevoia să îşi realizeze sisteme proprii de asigurări sociale.
Foto: Pexels/T Leish
Primul sistem privat de securitate socială apărut în România a fost cel al avocaţilor. S-au pus şi bazele altor sisteme private de asigurări sociale, printre care cel al Bisericii Ortodoxe Române, cele ale membrilor uniunilor de creaţie (cum erau scriitorii, muzicienii, ori artiştii plastici).
Citeşte şi: 13.000 lei cea mai mare creștere de pensie la recalculare. În ce domeniu a lucrat?
În 1933, Legea Ioaniţescu a realizat, însă doar pe hârtie, unificarea asigurărilor sociale de pe întreg teritoriul naţional. Seşi în titulatură s-a referit la unificarea asigurărilor sociale, în realitate a perpetuat sistemul de asigurări sociale de tip comutativ, avându-se în vedere în continuare doar salariaţii şi meseriaşii.
Legea a precizat cu claritate principiile de bază ale sistemului de asigurări sociale din România, printre care amintim în primul rând principiul contributivităţii şi cel al solidarităţii, care a fost un progres important.
Citeşte şi: EXCLUSIV Sute de mii pensionari fără pensie sau cu pensie greșit calculată. Eroare la nivel național
Legea a stabilit cota de contribuţie pentru asigurări sociale de 6%, calculată supra salariului şi suportată în părţi egale, de către patroni şi salariaţi. S-a prevăzut de asemenea garantarea sistemului de către stat şi subvenţionarea fondului de asigurări sociale de către stat, la nevoie.
1938 – Instituirea dictaturii regale. Nouă lege a asigurărilor sociale
În 1938 a fost adoptată o nouă lege a asigurărilor sociale prin care s-a încercat să se ţină sub control persoanele asigurate. Deşi legea a prevăzut o serie de îngrădiri, totuşi, în linii mari, sistemul de asigurări sociale a continuat să funcţioneze în aceleaşi condiţii create de legea Ioaniţescu.
A urmat regimul comunist. În cadrul asigurărilor sociale, puterea comunistă din România a continuat abordarea acestora conform concepţiei comutative care şi aceasta a fost privită în mod restrictiv.
Conform noii ideologii, legiuitorul comunist s-a preocupat să garanteze drepturile de asigurări sociale ale salariaţilor într-o concepţie centralizatoare. Care ne afectează şi acum major. Pilonul 1 de pensii de stat este urmaşul sistemului de pensii comunist şi funcţionează pe acelaşi principiu, ca o schemă Ponzi.
