Astăzi, un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. De unde diferenţa de 13 zile? Creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ca în fiecare an.
Nașterea Domnului se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul pe stil nou. Tot astăzi, biserica ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Astăzi, un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. De unde diferenţa de 13 zile?
Mulți dintre creștinii ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe stil nou, însă există comunități și regiuni în care este păstrată tradiția de a sărbători Crăciunul pe rit vechi. Printre acestea se numără comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.
De ce este sărbătorit praznicul Nașterii Domnului de două ori în calendarul bisericesc Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr, de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr.
Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție, în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ, conform Digi24.
Citeşte şi: Atentatul de la Târgul de Crăciun din Germania: Bilanțul atacului din Magdeburg a crescut la 6 morţi
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.
Noul calendar, numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior "stil nou", a început prin omiterea a zece zile din calendar, astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.
Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian.
Citeşte şi: VIDEO Windsurf de Crăciun, la Constanța, pe furtună: Nu aveam cum să ratăm Furtuna de Crăciun
Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.
De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare.
Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar.
Se aprind lumânări, se cântă colinde
Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.
Una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite tradiții ale Crăciunului pe rit vechi este întâlnirea credincioșilor la biserică, în Ajunul sărbătorii, la miezul nopții, pentru a celebra nașterea lui Iisus Hristos.
În timpul slujbei se aprind lumânări și se cântă colinde. Potrivit tradiției, în ajunul Crăciunului pe rit vechi, pe masă se pun douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei doisprezece apostoli.
Kutia
De pe masă, nu trebuie să lipsească grâu fiert cu nucă, compot de prune și sarmale de post cu hribi. Un fel traditional de Crăciun este “Kutia”, un preparat rece, asemănător unui terci, făcut din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere.
Începând cu seara de Ajun, credincioșii merg cu colindul pentru a aduce binecuvântarea Crăciunului din casă în casă. După colindat, fiecare familie se adună pentru a celebra Cina Sfântă. O superstiție a serii de Crăciun este aceea de a pune sub fața de masă bani și fân, deoarece acesta simbolizează și atrag bunăstarea casei.
O tradiție respectată în unele comunități este bogăția puilor. Astfel că, în seara de Crăciun, credincioșii aduc în biserică (în interior sau în curte) pui vii, deoarece aceștia simbolizează darul vieții și fertilitatea.
Potrivit tradițiilor vechi, în dimineața de Ajun se taie crengi de stejar cărora li se dă foc seara. Se spune că, astfel, oamenii se spală de păcate, iar flăcările mari simbolizează bunăstare, noroc și fericire în noul an.
