Întrebarea pusă de majoritatea analiștilor scenei politice autohtone este dacă va avea loc această rocadă. De succesul ei depinde păstrarea alianței de guvernare între liberali și social-democrați, până la alegerile din 2024. Anul viitor vom avea alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Liderii celor două partide au dat asigurări repetate că înțelegerile din coaliție vor fi respectate. Recent, preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a precizat că rocada se va face la finalul lunii mai în formula agreată de cele două partide.
Cel mai probabil, parteneriatul liberalo- social-democrat va rezista, fie și pentru faptul că cele două partide nu au încotro. Din mai multe motive:
1. Actuala configurație parlamentară nu permite formarea unui guvern funcțional.
PSD, partidul cu cele mai multe mandate în actualul Parlament, nu are nicio altă variantă de creare a unei alte majorități, în cazul în care alianța cu PNL ar eșua.
USR este un partid eminamente anti- PSD, iar un parteneriat de guvernare cu social-democrații ar fi fatal din punct de vedere electoral. Aflat în prezent pe un trend descendent în sondaje, USR are nevoie să rămână în opoziție, pentru a încerca să crească în opțiunile electorale până la alegerile din 2024.
O prezență la guvernare, indiferent de partidul partener, dar în special alături de PSD, ar eroda și mai mult acest partid, cu atât mai mult cu cât USR s-ar afla în poziția de al doilea partid al coaliției de guvernare, nevoit să se plieze pe agenda partidului dominant.
Nici o alianță PSD- AUR nu are șanse de reușită, în ciuda faptului că, pentru social- democrați, ea ar fi utilă, prin prisma faptului că electoratul celor două partide funcționează pe principiul vaselor comunicante, după cum remarca Remus Ștefureac, directorul institutului de sondare a opiniei publice INSCOP. Atunci când PSD pierde procente ele se duc la AUR, deoarece o parte din electoratul social-democraților rezonează la retorica lui George Simion și a altor lideri ai partidului.
AUR nu este un partener facil pentru PSD. Numărul de mandate parlamentare al acestui partid este insuficient pentru a asigura o majoritate. Formațiune eurosceptică și populistă, cu accente extremiste de dreapta, AUR ar decredibiliza PSD la nivel internațional, l-ar izola și i-ar afecta șansele în special în viitoarele alegeri prezidențiale. Partenerii occidentali ai României nu ar agrea un astfel de compromis.
În plus, o alianță cu AUR ar îndepărta UDMR, partener tradițional al PSD. Uniunea maghiară și partidul lui Simion sunt adversari de moarte și nu ar putea fi parteneri de guvernare.
Doar cu AUR, PSD nu poate crea o majoritate parlamentară solidă. În alegerile parlamentare din 2020 s-au înregistrat următoarele rezultate: PSD - 28,9%; PNL - 25%; USR - 15%, AUR - 9%.
Între timp, partidul lui Simion a mai pierdut câțiva parlamentari. Doar cu AUR și independenții, majoritatea PSD nu ar depăși cu mult 50%. Această instabilitate ar fi sinucigașă pentru social- democrați în perspectiva alegerilor de anul viitor, pentru că PSD ar reuși cu greu să-și impună programul electoral. Pe fondul războiului de la granițe și al crizei energetice interne o astfel de instabilitate politică ar afecta procentele PSD în viitoarele scrutinuri.
Nici varianta PNL- USR, cărora să li se alăture UDMR, nu este viabilă, din cauza interesului USR de a rămâne în opoziție și a relației foarte reci dintre cele două partide. Acestea s-au aflat la guvernare în perioada 2020- 2021 și există multe resentimente din acea perioadă, aproape insurmontabile.
2. Alegerile anticipate nu vor aduce o modificare de substanță a eșichierului politic.
Un sondaj INSCOP, dat publicității pe 22 decembrie 2022, relevă faptul că eventuala organizare de alegeri anticipate nu ar modifica radical situația politică prezentă, astfel încât să se creeze condiții favorabile creării unei noi majorități.
Potrivit cercetării INSCOP, PNL și PSD, cele două mari partide aflate la guvernare, au scăzut ușor în preferințele electorale, iar AUR a crescut nesemnificativ. USR a înregistrat un declin după dispariția temei anticorupției de pe scena publică.
Astfel, în decembrie, PSD a ajuns la cel mai slab scor din acest an, 31,5%, PNL - 20,2%, AUR - 18,1% și USR -10,9%. De remarcat bătălia pentru locul doi în ierarhia partidelor, între PNL și AUR, formațiuni care au deținut-o alternativ pe parcursul anului.
3. Coaliția PNL- PSD a performat economic.
Crearea coaliției de guvernământ PNL-PSD- UDMR la sfârșitul anului 2021, cu largă susținere parlamentară, a asigurat stabilitatea politică necesară în vremuri de criză.
Guvernarea PNL-PSD- UDMR a înregistrat o serie de succese în plan economic, chiar dacă eșecul aderării la Spațiul Schengen riscă să-i afecteze electoral în special pe liberali.
Anul acesta, România a atras aproximativ 11 miliarde de euro din investiţii străine directe, ceea ce este un indicator relevant al atractivității mediului economic autohton. Guvernanții au reușit să țină inflația în frâu, în special prin măsurile de compensare a prețului la combustibil, care nu a permis o explozie a acestuia, ba dimpotrivă.
Mai mult, guvernul a reuşit să operaţionalizeze prima cerere de plată din PNRR, în valoare de 3 miliarde de eruo, şi a transmis-o şi pe a doua, astfel că aproximativ 9 miliarde de euro din valoarea totală a fondurilor cuvenite prin PNRR vor intra în ţară.
Pe agenda Coaliției de guvernare rămân în continuare subiecte sensibile ce trebuie tranșate, respectiv pensiile, grila, impozitare sau creșterea taxelor locale, care de multe ori au dus la tensiuni între cele trei partide.
Cu toate acestea, PNL și PSD au argumente solide pentru a continua.
Există două variante: alianța continuă în actuala configurație de putere, cu liberalul Nicolae Ciucă menținut pe poziția de premier, sau are loc rocada negociată.
Menținerea lui Nicolae Ciucă poate avea loc doar dacă situația regională se deteriorează masiv, din cauza războiului din Ucraina. Dacă Rusia va porni în această primăvară o ofensivă consistentă, ce ar deteriora climatul de securitate, nevoia de stabilitate politică în România ar prima intereselor partidelor de guvernământ.
Dacă rocada s-ar realiza, iar Marcel Ciolacu de la PSD ar prelua funcția de premier, liberalii ar trebui să primească de la PSD ministerele Transporturilor și Finanțelor, portofolii cu miză financiară importantă. În contrapartidă, social- democrații ar urma să preia de la liberali ministerele Justiției și Investițiilor și Proiectelor Europene.
Totodată, PNL va prelua Secretariatul General al Guvernului, iar social- democrații vor conduce Cancelaria Prim-ministrului.
Nicolae Ciucă ar prelua funcția de președinte al Senatului și s-ar pune la adăpost în perspectiva desemnării sale drept candidat al PNL la alegerile prezidențiale. Ferit de erodarea specifică guvernării, Ciucă ar deveni un pretendent serios la prima funcție în stat, mai ales dacă guvernarea lui MArcel Ciolacu ar înregistra sincope notabile.
Condiția pe care Nicolae Ciucă trebuie să o îndeplinească este să rămână la cote ridicate de încredere în sondajele de opinie până în mai 2023.
De cealalată parte, Marcel Ciolacu are o misiune destul de dificilă, pentru că trebuie să se mențină în topul încrederii timp de un an, cel puțin până la alegerile europarlamentare din primăvara lui 2024. De rezultatele în scrutinul european depinde foarte mult ce se va întâmpla în alegerile naționale.
