Moțiunile împotriva membrilor guvernului Bolojan respinse una după alta
Opoziția a depus moțiuni simple. În ședința de luni a Senatului au fost contestați ministrul Apărării, dar și Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației.
UPDATE 20.00 Moțiunea împotriva ministrului Radu Miruță a fost respinsă. Au fost 73 voturi împotrivă și 44 pentru.
UPDATE ora 19. E dezbătută moțiunea contra ministrului Apărării, Radu Miruță.
UPDATE ora 18.40 Moțiunea pe educație, respinsă.
UPDATE ora 18. Moțiunea care vizează acordul UE-Mercosur a fost respinsă. Doar 38 de parlamentari au votat „pentru” adoptarea moțiunii, în timp ce 52 de senatori s-au opus, iar 25 s-au abținut.
Ce a declarat premierul Bolojan:
Citește și: Bolojan, despre Coaliție: Dacă cineva se uită la declarații ”ar crede că ne-am scos ochii acolo”
Banii pentru Educaţie trebuie să fie tot mai mulţi, dar corelat cu creşterea calităţii şi adaptarea la realitatea economică, astfel încât fondurile alocate să fie o reală investiţie, nu doar o simplă cheltuială, a declarat luni ministrul interimar al Educaţiei, premierul Ilie Bolojan, la dezbaterea moţiunii simple depuse la Senat - "Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar".
Moțiunile împotriva membrilor guvernului Bolojan respinse una după alta.
"Învăţământul superior depinde de baza din preuniversitar. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din Educaţie trebuie gândite ca un întreg: de la alfabetizare şi competenţe de bază până la excelenţă universitară.
Da, banii Educaţiei trebuie să fie tot mai mulţi, dar corelat cu creşterea calităţii şi adaptare la realitatea economică. Astfel încât banii alocaţi să fie o reală investiţie, cea mai importantă, nu doar o simplă cheltuială", a spus Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, educaţia universitară înseamnă cu mult mai mult: calitate, competenţe, şanse reale pe piaţa muncii, cercetare şi inovare, contribuţie directă la dezvoltarea României.
"Acestea ar trebui să fie în centrul unei dezbateri complete despre învăţământul superior. Da, studenţii au nevoie de sprijin financiar şi de aceea există burse sociale în cuantum de 925 lei pe lună, valoare stabilită de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior. De asemenea, de burse beneficiază 40.000 de studenţi. Facultăţile primesc de la Ministerul Educaţiei un fond de burse în valoare totală de 1,5 miliarde lei şi ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puţin de 30% din cele pe care le acordă. Ne-am dori ca bursele să fie mai mult şi mai mari, cu siguranţă, dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate străină care îşi ţine banii proprii în cufere îngropate prin locuri secrete", a arătat premierul.
Conform acestuia, trebuie păstrat echilibrul financiar al ţării.
''Orice creştere permanentă trebuie făcută treptat, pe măsură ce bugetul ne permite, astfel încât să fie o creştere sigură, predictibilă şi care poate fi menţinută. Dincolo de burse, finanţarea publică a învăţământului superior este substanţială. În datele de finanţare ale anului trecut, pentru şcolarizarea fiecărui student s-au alocat aproximativ 8.500 de lei pe an, în total 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine - 256 de milioane de lei, iar pentru subvenţia de transport - 34 de milioane de lei. Aceste cifre arată că există un efort bugetar real şi constant", a susţinut Bolojan.
El este de părere că o creştere substanţială a bugetului pentru Educaţie nu poate fi făcută de la un an la altul.
În opinia sa, calitatea pregătirii în universităţi trebuie să crească, iar finanţarea nu trebuie să fie doar în funcţie de numărul de studenţi, ci de performanţa programelor de studii, de performanţa studenţilor, de câţi ajung la absolvire, câţi muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit, cu ce rezultate.
"Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenţilor. Avem nevoie de date publice, transparente privind parcursul după absolvire: în ce măsură lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, care sunt rezultatele pe programe şi pe universităţi. De exemplu: câţi absolvenţi ai facultăţilor de medicină promovează rezidenţiatul, pe universităţi, şi câţi ajung apoi să lucreze în spitalele din România? Astfel de date ajută statul să dimensioneze mai bine locurile finanţate şi îi ajută pe tineri să ia decizii informate", a arătat Ilie Bolojan.
De asemenea, afirmă ministrul interimar al Educaţiei, trebuie redusă birocraţia academică, îmbunătăţite recrutarea şi mecanismul de promovare a profesorilor şi întărită integritatea academică.
Ilie Bolojan consideră că transferul de cunoaştere către societate trebuie să fie o funcţie centrală a universităţilor: cercetare aplicată, inovare, colaborări cu economia şi cu administraţia, soluţii pentru comunităţi, iar universităţile trebuie să fie un motor al modernizării.
"Am fost surprins să nu văd în cele două pagini scrise de un lector universitar nimic despre ceea ce ar trebui să ne preocupe dincolo de populism şi demagogie în privinţa învăţământului superior. Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi şi la cea de mâine, despre calitate lui şi despre ceea ce el restituie societăţii în schimbul susţinerii studiilor. (...)
Pentru autorii moţiunii de azi toate acestea nu contează. La fel ca toată politica lor, demersul lor este doar exploatare simplistă a unei teme emoţionale. Nu ar trebui să ne surprindă că doar asta înţeleg ei din şcoală, dar ar trebui să ne sperie că aceasta este viziunea lor despre viitor", a transmis Ilie Bolojan.
