Guvernul s-a reunit vineri, de la ora 14.00, în ședință pe tema măsurilor de austeritate. După terminarea acestei ședințe, premierul Ilie Bolojan a făcut declarații cu privire la TVA, burse, sporuri dar și despre măsurile care vor fi luate în acest an și anul viitor.
Ilie Bolojan - principalele declarații:
România e într-o situație dificilă ca urmare a deficitelor cronice din ultimii an, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB.
Avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice care țin de numărul de locuitori, ci față de numărul de contribuabili.
Creditele sunt la dobânzi destul de ridicate și, pentru că nu putem recupera pe termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro, va trebui să luăm și în perioada următoare credite.
Trebuie să atacăm problema deficitului și accesarea fondurilor europene.
În ce privește deficitul, e nevoie să creștem veniturile și să scădem cheltuielile.
Ce se întâmplă cu sporurile?
Avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, avem sporuri unele peste altele, cele populare, pe care le știți, spor de antenă, asta înseamnă că dacă un om din sectorul public este în fața unui calculator beneficiază de acest spor.
Cei din mediul privat nu beneficiază de acest spor.
Sporul de fonduri europene, a cărui valoare poate crește la peste 50%. Avem situații în care se pierd proiectele, și introducerea unor criterii de performanță, în care se vede absorbția de fonduri, e un aspect corect pentru cei din sectorul public dar și privat.
Bursele din educație
Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de la 188 milioane de lei și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani, o creștere imensă.
Plătim un miliard de euro doar pe bursele elevilor. La analiza notelor se constată o dinamică crescătoare imediat ce au apărut bursele, datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat.
Încercăm să controlăm creșterea cheltuielilor statului în general pentru că nu le mai putem susține la acest nivel.
O a doua componentă importantă e creșterea veniturilor. Un aspect de fond: creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, combaterea evaziunii, eliminarea excepțiilor, dar suntem puși în situația de a pregăti un pachet de măsuri fiscale care va fi anunțat săptămâna viitoare.
Ce se întâmplă cu TVA și impozitarea pensiilor
Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei, săptămâna viitoare vom anunța pragurile. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem creștere accize care în de alcool și combustibil.
O problemă gravă e subfinanțarea Casei de Sănătate. Avem foarte multe excepții și categorii care sunt scutite.
Analizăm extinderea bazei de contribuabili, prin reducerea unor excepții, prin aplicarea acestei cotribuți la pensiile mai mari.
Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: bănci, câștiguri din jocuri de noroc.
Fonduri Europene
A doua urgență: fondurile europene.
Avem în derulare proiecte importante, unele pe infrastructură mare, cale ferată, altele în servicii vitale – sănătate, educație, și accesarea acestor fonduri înseamnă intrări de capital, o economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiții mai bune în serviciile publice. Aici efortul va fi pe componenta de investiții și îndeplinire jaloane din PNRR.
La investiții se derulează negocieri importante cu Comisia Europeană, astfel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe PNRR, iar celelalte să fie transferate pe finanțarea națională și înlocuite cu alte proiecte.
Este important să reașezăm aceste proiecte astfel încât în prima jumătate a lunii iulie să putem depune programul revizuit de proiecte și graficul de respectare a jaloanelor, care este a doua prioritate.
Am stabilit un pachet de măsuri care trebuie puse în practică astfel încât până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte pentru a putea accesa o sumă de cel puțin 5 miliarde de euro.
Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse, unele țin de Ministerul Sănătății, altele de Transporturi, Energie, avem probleme legate de pensiile speciale unde va trebui să intervenim pentru a asigura o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă.
Un efort important va fi pe aceste componente.
O direcție importantă prin care putem avea resurse mai multe e legată de reforma companiilor de stat și autorități finanțate din piețe. Am stabilit azi că până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii.
Un alt pachet de măsuri – cele care vor intra în vigoare de anul viitor
Impozitele pe proprietate, case, terenuri, vor fi reașezate, foarte probabil mărite, calculate după valoarea de piață. Veniturile vor reveni autorităților locale și sume de echilibrare care azi pleacă la autoritățile locale să fie economisite.
Tot de anul viitor urmează să fie probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu pe dividende.
Vom încerca să anunțăm aceste măsuri din timp.
Ce se întâmplă cu Poliția Locală?
În legătură cu reducerile de la Poliția Locală, Ilie Bolojan a spus:
La Poliția Locală e normă de un polițist la 1000 de locuitori. În Oradea ar fi trebuit să avem 200 de polițiști. Sunt sub 80 de când eram primar, dar nu ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare criminalitate.
Unele competențe se suprapun cu competențele Poliției Naționale. În Oradea competențele sunt partajare, avem un dispecerat comun, se știe cine răspunde, nu pleacă două echipaje. Armamentul poate fi ținut în același loc, nu trebuie să ai cinci oameni în pază.
Eu cred că fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, și nu cred în asta, trebuie o analiză la nivelul fiecărei instituții. Nu cred neapărat că premierul trebuie să aibă 17 consilieri.
Nu trebuie ca un demnitar să aibă un cabinet plin, și nu se va întâmpla nimic.
Am avut o ședință la ANAF și am discutat de încasările de la buget, și unii își fac planul, alții nu.
De ce guvernul Bolojan are 5 vicepremieri?
Ilie Bolojan a răspuns unei întrebări despre numărul de vicepremieri din guvern și despre reforma de la Senat:
La Senat, când se reduc niște posturi, oamenii se pot transfera în alte locuri din sectorul public, pentru asta nu e de vină Senatul. Au preferat să se transfere și când am redus la primărie.
Eu sper că peste tot unde se organizează concursuri, dacă personalul e dimensionat corect, va fi forțat să facă un concurs cinstit pentru că altfel trebuie ei să lucreze pentru pila pe care o protejează.
În ce privește vicepremierii, eu sunt un om corect. Sunt 5 vicepremieri, dar doi sunt de fapt miniștri. În fapt avem doi vicepremieri în plus fără portofoliu. Sunt mai multe partide în guvern și au dorit să fie poarte a deciziei care se ia la nivel de guvern. Dacă fiecare își face datoria, nu două posturi în plus sunt problema.
De asemena, Ilie Bolojan a vorbit despre numirile din guvern. Întrebat despre meritocrația lui Busuioc la CCR, Dragoș Anastasiu - vicepremier, Oana Țoiu - ministru de Externe, Moșteanu- Apărare, premierul a răspuns:
Numirile pe care le fac direct mă vor califica sau descalifica. Primul meu consilier va fi Ionuț Dumitru. Fiecare om prin numirile pe care le face se poate califica sau descalifica.
Eu îl cunosc pe Dragoș Anastasiu, a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante și are expertiza să vină cu un pachet de reforme important, pe digitalizare, pe debirocratizare.
Despre numărul parlamentarilor:
Nu o să retrag niciodată că Parlamentul poate funcționa cel puțin la fel de bine cu mult mai puțini parlamentari. Dar pentru a susține un proiect mai multe partide trebuie să ai un acord și pentru proiectele care nu au un acord, dacă vrem să rezolvă problemele acestei arii care sunt urgente, celelalte proiecte trebuie să aștepte momentul lor.
Pentru reforma administrației sunt două planuri: ce se poate face imediat, să premiem performanța în administrație, nu încasezi impozitele, te descurci. Și an administrație sunt primari peformanți.
Reorganizarea administrativă nu se poate face decât din 2028 și e timp pentru a se găsi o formulă. Înseamnă legi organice, susținere parlamentară puternică.
Măsurile de austeritate, în ședință de guvern. Ordonanța care taie sporurile bugetarilor, amânată
UPDATE 14.20. Proiectul cu reducerea sporurilor ar fi fost amânat pentru săptămâna viitoare susțin surse politice citate de Digi24
UPDATE 14.06. Înaintea ședinței de guvern, Ilie Bolojan a făcut declarații:
Este un preambul al pregătirii pachetului de măsuri privind cele două urgențe pe care le avem în următoarele două săptămâni – deficitul și accesarea fondurilor europene.
Urmează să discutăm în fiecare ședință de guvern din perioada imediat următoare despre adoptarea unor măsuri care să atace aceste două urgențe, în ceea ce privește scăderea cheltuielilor de funcționare, creșterea veniturilor, care să acționeze asupra deficitului bugetar și de asemenea, pe componenta de prioritizare a investițiilor și de îndeplinire a jaloanelor pentru accesarea de finanțări europene într-o cotă cât mai mare până la finalul acestui an din PNRR
O direcție principală în următoarele două săptămâni va fi restructurarea companiilor de stat și într-una din ședințele următoare vom aproba bugetele de cheltuieli ale companiilor, din subordinea ministerelor, în așa fel încât acestea să conțină indicatori de performanță și criterii de eficiență clare pentru ca și în această zonă să avem rezultate.
UPDATE 14.00. Consiliul Economic și Social (CES) a scos de pe ordinea de zi proiectul de OUG cu măsurile de austeritate care urmează să fie adoptat vineri de Guvern. Avizul CES este consultativ, dar e obligatoriu pentru adoptarea unui act normativ.
Planul CES a decis vineri să scoată de pe ordinea de zi proiectul de OUG pentru că timpul de analiză a fost scurt și, procedural, nu a avut avizul a minim 3 comisii de specialitate (care au cerut amânare).
Dacă OUG se adoptă fără avizul CES, actul normativ poate fi atacat la Curtea Constituțională, scrie Antena 3 CNN.
Măsurile de austeritate, discutate în ședință de guvern, la ora 14.00. Bolojan anunță primele tăieri
Vineri, după ședinața de guvern, premierul Ilie Bolojan este așteptat să anunțe deciziile privind măsurile de austeritate asumate în programul de guvernare.
Sindicatele nu sunt de acord cu aceste tăieri.
Citește și: Sindicatele cer amânarea tăierilor salariale la bugetari. Au anunțat Comisia Europeană
Mai devreme, Bolojan a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în cadrul consultărilor pe care Guvernul le desfășoară cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit în această dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot astăzi, premierul a discutat și cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.
Citește și: Sporuri crescute de 600 de ori la Agenția de stat care îți caută de lucru. Buget: 29.000.000 lei
Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.
Conform unor surse politice, unul dintre proiectele care vor fi azi pe masa guvernului se referă la tăierile sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
Citește și: EXCLUSIV 261 de instituții au primit undă verde să dea sporuri de antenă și condiții grele în 2024
Acum acest spor este de până la 15% din salariul de bază pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, dar nu mai mult de 1500 de lei brut lunar.
De asemenea se mai discută reducerea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar între 1-3 zile lucrătoare, față de 3-10 zile lucrătoare în prezent.
Impactul bugetar al plafonării acestui spor este de aproape 1,35 miliarde de lei, bani în plus la buget în acest an.
Angajații guvernului au protestat vineri față de tăierea sporurilor.
Citește și: Angajații din guvern rămân fără sporul de 500 lei pentru condiții grele. „Ne mor colegi de cancer”
