Maia Sandu vrea unirea României cu Moldova: „Am avea mai multă securitate”. Condiția pusă de Chișinău
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că unirea cu România ar oferi țării sale mai multă securitate, dar recunoaște că proiectul nu beneficiază de sprijinul majorității populației. În schimb, integrarea în Uniunea Europeană rămâne principala prioritate a Chișinăulu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a readus în atenție posibilitatea unirii cu România, afirmând că susține personal acest proiect și că reunificarea celor două state ar putea oferi cetățenilor moldoveni garanții de securitate mai solide. Lidera de la Chișinău a subliniat însă că o asemenea decizie istorică nu poate fi luată decât în anumite condiții.
Maia Sandu vrea unirea României cu Moldova: „Am avea mai multă securitate”. Condiția pusă de Chișinău
Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul Moldova Security Forum 2026, organizat la Chișinău, unde șefa statului a discutat despre provocările de securitate ale Republicii Moldova, relația cu România și perspectivele integrării europene, potrivit DW.com.
„Cred că am avea mai multă securitate”, a declarat Maia Sandu, referindu-se la perspectiva unirii cu România.
Șefa statului moldovean a amintit că ideea reunificării celor două țări face parte din dezbaterea publică încă din 1991, când Republica Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică.
Deși o parte a societății susține apropierea politică și instituțională până la unificarea celor două state, Maia Sandu a recunoscut că sondajele de opinie nu indică existența unei majorități favorabile acestui scenariu.
În aceste condiții, președinta consideră că respectarea voinței cetățenilor trebuie să primeze, indiferent de propriile sale convingeri.
Citește și Nicușor Dan, Maia Sandu și Zelenski, front comun la Chișinău în fața amenințărilor Rusiei
Maia Sandu: Integrarea europeană are sprijinul majorității cetățenilor
Spre deosebire de proiectul unirii cu România, aderarea la Uniunea Europeană beneficiază, potrivit Maiei Sandu, de susținerea majorității populației Republicii Moldova.
Acesta este principalul motiv pentru care autoritățile de la Chișinău își concentrează eforturile politice și diplomatice asupra integrării europene, considerată o direcție realistă pentru consolidarea stabilității țării.
Maia Sandu a admis că Uniunea Europeană nu este, prin natura sa, o alianță militară, însă a subliniat că apartenența la comunitatea europeană ar putea contribui la întărirea securității Republicii Moldova.
Discuția despre viitorul țării are loc într-un context regional marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de preocupările privind vulnerabilitățile de securitate ale statelor din vecinătatea conflictului.
Republica Moldova, care are înscris principiul neutralității în Constituție, încearcă să își consolideze reziliența instituțională, economică și energetică, menținând în același timp obiectivul aderării la UE.
Pentru Chișinău, apropierea de instituțiile europene reprezintă atât o opțiune de dezvoltare economică, cât și un instrument de reducere a vulnerabilităților externe.
România, principalul partener economic și un sprijin strategic pentru Republica Moldova
În cadrul intervenției sale, Maia Sandu a evidențiat rolul României în susținerea Republicii Moldova, insistând asupra cooperării economice și a proiectelor comune din sectorul energetic.
Potrivit președintei, România reprezintă principala piață de export pentru produsele moldovenești și cel mai important partener comercial al țării.
Legăturile economice dintre cele două state s-au consolidat în ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii energetice și cu eforturile Chișinăului de a-și reduce dependența de resursele rusești.
Această interdependență face ca evoluțiile economice și politice din România să aibă efecte directe asupra Republicii Moldova, a explicat Maia Sandu.
Bucureștiul este, totodată, unul dintre principalii susținători ai aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, oferind sprijin politic, diplomatic și tehnic în procesul de apropiere de instituțiile comunitare.
Dincolo de relațiile economice, cele două țări împărtășesc legături istorice, culturale și lingvistice profunde, care continuă să alimenteze dezbaterea privind posibilitatea reunificării.
