„A devenit o tradiţie ca Sala Unirii să se deschidă la fiecare început de an printr-o ceremonie care are ca invitaţi de onoare personalităţi ale culturii româneşti. Vă felicit pe toţi cei care aţi fost decoraţi şi vă rog să transmiteţi calde aprecieri tuturor celor care au contribuit la performanţele remarcabile pe care le recunoaştem astăzi. Dumneavoastră, trupa Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, trupa Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Naţional din Târgu Mureş şi cea a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, aţi oferit publicului în ultimele decenii perspective interesante către universul fascinant al diversităţii umane. România este recunoscută ca un spaţiu al forţei şi libertăţii de creaţie, care se prezintă lumii în fiecare an la marele Festival Internaţional de Teatru de la Sibiu.
Arta dramatică, la fel ca întreaga cultură românească, se bucură de importanta contribuţie a minorităţilor naţionale. Ea îşi găseşte expresia valoroasă în instituţii şi în proiectele acestora, precum cele ale Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara. În rodnica paradigmă a dialogului intercultural, dumneavoastră, colectivele teatrelor naţionale de la Târgu Mureş şi Sibiu, aţi conferit discursului dramaturgic excepţionale probe de măiestrie”, a declarat Klaus Iohannis, vineri la Cotroceni.El a vorbit şi despre alte decrete de decorare pe care le-a conferit.
Citește și: Ministrul Rafila anunță că vor fi înființate 55 de ambulatorii. Bugetul este de 514 milioane de lei
„În domeniul muzicii şi al artei interpretative româneşti, înaltele distincţii pe care astăzi, în numele statului român, vi le-am conferit dumneavoastră, maestre Iosif Ion Prunner, şi dumneavoastră, doamnă Axia Marinescu, au menirea de a răsplăti misiunea de onoare pe care v-aţi asumat-o pe scene naţionale şi internaţionale, de a sluji prin muzică frumuseţea şi pacea.
Citește și: VIDEO Ciucă: România a fost şi va rămâne spaţiul de siguranţă şi linişte pentru refugiații ucraineni
Dumneavoastră, cei din Filarmonica Moldova, aduceţi de opt decenii în faţa publicului ieşean, dar nu numai, nume consacrate ale artei interpretative. Tot astăzi am conferit Ordinul „Meritul Cultural” Muzeului Naţional Peleş, ca o recunoaştere a abnegaţiei şi a profesionalismului pe care specialiştii muzeului le-au dovedit în conservarea, interpretarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi artistic excepţional al instituţiei”, a adăugat şeful statului.
„Doamnă Cristina Popescu, doamnă Irina-Margareta Nistor, doamnă Eugenia Vodă, domnule Puiu Manu, Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, v-am conferit înalte distincţii ale statului român pentru îndelungata dumneavoastră carieră de profesionişti, prin care aţi adus aproape de tineri educaţia, filmul, literatura, istoria, ştiinţele, patrimoniul cultural, printr-o excelentă comunicare a culturii către publicul larg. (...)
În ultimele două secole, elitele noastre culturale au inspirat societatea românească să păşească pe drumul către modernizare şi democratizare occidentală. Românii se mândresc cu personalităţi ale căror opere nu doar au îmbogăţit spiritualitatea şi patrimoniul naţional şi universal, dar ne-au condus şi la asumarea unor valori fundamentale şi a unor obiective naţionale. M-am bucurat să pot promulga, în preajma Zilei Culturii Naţionale, legea care dedică anul 2023 cinstirii operelor lui Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu, personalităţi-simbol ale identităţii noastre naţionale şi europene. Evenimentele care le vor fi dedicate vor contribui, în ţară şi peste hotare, la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a istoriei, precum şi a rolului jucat de cultură în dezvoltarea societăţii noastre”, a continuat preşedintele Iohannis.
Acesta amintit şi faptul că a decis să confere Înaltul Patronaj Programului Cultural Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
„La 16 ani de la prima Capitală Europeană a Culturii nominalizată în România, care a fost Sibiu, timişorenii vor dovedi, aşa cum spune sloganul programului, că pot să-şi lumineze oraşul prin ei înşişi, prin cultură şi implicare comunitară. 2022 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care i-a traversat societatea românească. După o pandemie care a marcat sever inclusiv viaţa culturală, războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina a condus la noi crize, care au împins într-un viitor impredictibil revenirea completă a omenirii la normalitate.
În România, războiul din Ucraina a generat excepţionale manifestări de solidaritate, inclusiv prin iniţiativele mediului cultural. Totodată, efectele agresiunii Federaţiei Ruse s-au propagat cu o intensitate deosebit de mare în Republica Moldova. În aceste zile în care pe ambele maluri ale Prutului ne onorăm cultura care ne uneşte, reafirm că România va acorda şi în continuare sprijin autorităţilor şi cetăţenilor din Republica Moldova, inclusiv în domeniul culturii şi cel al educaţiei”, a adăugat Preşedintele României.
În plus, preşedintele Klaus Iohannis salut rezultatele proiectelor noastre culturale comune şi a evocat cu satisfacţie „demersul nostru pe lângă UNESCO încununat cu succes pentru înscrierea artei cămăşii cu altiţă în patrimoniul intangibil al umanităţii”.
„Pe de altă parte, provocările globale cărora trebuie să le facem faţă ne arată cât de importante sunt consolidarea şi modernizarea instituţiilor şi mecanismelor care contribuie la apărarea valorilor pe care cultura le sădeşte, le susţine şi le dezvoltă în societate. De aceea, salut operaţionalizarea fondurilor din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care vizează domeniul culturii şi patrimoniului. Îmi doresc, de asemenea, ca fondurile destinate reabilitării clădirilor instituţiilor culturale să-şi atingă cât de curând şi la nivelul cel mai înalt scopul”, a concluzionat şeful statului, scrie News.ro.
