Neconcordanțele evidente constatate cu ocazia verificării proceselor verbale au blocat, deocamdată, procesul de numărare, întrucât sistemul electronic nu permite introducerea datelor în sistem. Pentru deblocarea acestei situații se așteaptă o decizie a Biroului Electoral Central.
Conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, Biroul Electoral central soluționează sesizările privind la frauda electorală și poate dispune chiar anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală și repetarea scrutinului.
Iată ce este prevăzut la art. 39, alineatul 1, litera h, privind atribuțiile BEC:
h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o.
Cum se fură voturi în România anului 2020: curs scurt de fraudare a alegerilor într-o țară UE
Solicitarea de anulare a votului trebuie făcută în 48 de ore, de către un partid neimplicat în fraudare
Aceeași lege stabilește foarte clar cine poate solicita anularea alegerilor la Art.39, alin. 3 :
(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Formațiunea care ar fi putut cere anularea alegerilor este USR-PLUS însă acest demers nu a fost făcut până acum.
În aceste condiții, Biroul Electoral Central va trebui să stabilească ierarhia finală pe baza documentelor existente, iar dosarul penal privind fraudarea votului va merge mai departe la fel ca în celebrul caz al lui Liviu Dragnea.
Tot Biroul Electoral Central poate decide renumărarea voturilor. În acest sens, există o sesizare din partea PSD, însă motivele invocate sunt de-a dreptul hilare.
Reprezentanții PSD au reclamat înscrierea fictivă în listele suplimentare a unui „număr anormal de mare de persoane”. Aceasta, spun social-democrații, se datorează „instigării” Alianței USR-PLUS, printr-o „campanie agresivă” în online, ca cetățenii să-și facă viză de flotant. Plângerea a fost trimisă pe 29 septembrie, la ora 0.00 .
Sursa: hotnews.ro
Biroul Electoral al Sectorului 1, blocat de buletinele de vot dubioase
Dragnea, cel mai cunoscut precedent
Fostul preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, la 22 aprilie 2016, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul 'Referendumul'.
În acest dosar, Liviu Dragnea a fost acuzat pentru că la Referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
