CEDO a comunicat României ce probleme majore mai are de rezolvat: violență domestică, sex cu minori

DE Andrei Mocanu | Actualizat: 29.06.2021 - 23:23
CEDO a comunicat României ce probleme majore mai are de rezolvat. Foto ICJ

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat o listă a situaţiei hotărârilor date de judecătorii europeni pe care România nu a reușit să le pună în practică și a problemelor pe care încă nu a reușit să le rezolve.

SHARE

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat o listă a situaţiei hotărârilor pe care instanța le-a dat pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România. 

Conform acestei liste, Bucureștiul nu a reușit încă să soluţioneze problemele legate de violenţa domestică sistemică, consimţământul minorului la un act sexual, a accesului la justiţiei şi mai ales problema condiţiilor de detenţie, potrivit judecătorului CEDO Iulia Motoc.

Astfel, în ceea ce privește protecția împotriva relelor tratamente, România nu a reușit, potrivit Curții Europene, să dezvolte o practică judiciară stabilă și coerentă în ceea ce privește noțiunea de consimțământ, pentru a face diferența clară între cazurile de viol și cele în care raporturile sexuale sunt cu un minor.

De asemenea, CEDO arată că autoritățile de la București nu au reușit să desfășoare o investigație eficientă și semnificativă, inclusiv asupra posibilelor motive homofobe care au stat la baza unui atac fizic și verbal asupra unor participanți la o paradă LGBTI, care era, paradoxal, protejată de Poliție. 

La acest capitol, judecătorii pentru drepturile omului amintesc și de detenție ilegală și maltratare la un site secret al CIA, aflat pe teritoriul României, precum și transferul solicitantului de pe teritoriul statului pârât în baza navală din Golful Guantanamo, în ciuda unui risc substanțial și previzibil că ar putea fi supus pedepsei cu moartea.

Utilizarea forței și investigații eficiente

„Investigații ineficiente asupra represiunii violente a protestelor antiguvernamentale care au însoțit căderea comunistului regim în România”, arată CEDO, referindu-se la faptul că după 31 de ani dosarul Revoluției a fost întors din nou la procurorii militari, din cauza deficiențelor majore din timpul anchetei.

Citește și: VIDEO Cine e vinovat pentru blocarea dosarelor Revoluției și al Mineriadei - Newsweek LIVE

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește că nu a rezolvat încă problema utilizării disproporționate a armelor de foc de către poliție sau de către forțele de intervenție specială în incidente au avut loc în 2000, 2005 și 2006; absența unui cadru statutar și de reglementare adecvat, care să reglementeze utilizarea armelor de foc în timpul operațiunilor de poliție, precum și pregătirea și controlul acestor operațiuni. 

CEDO remarcă implicarea nejustificată a forțelor speciale de intervenție într-o interventie de rutină, dar și utilizarea disproporționată a forței într-o acțiune a poliției bazate pe o conexiune automată a autorităților între originea etnică și comportamentul infracțional.

Citește și: Departamentul de Stat SUA: Polițiștii români au abuzat 44 de persoane și nimeni nu a fost pedepsit

Condițiile de detenție, încă o problemă

România nu reușește să rezolve problema supraaglomerării din penitenciare și a condiților materiale slabe în închisori și facilități de detenție, deși tema este veche de peste un deceniu, iar CEDO a dat mai multe sentințe împotriva României pe acest subiect. 

Curtea europeană constată că nu s-au luat măsuri eficiente de remediere, în condițiile în care constată că deținuții condamnați pe viață stau în celule neconforme, sunt izolați sau încătușați sistematic. 

De asemenea, judecătorii vorbesc despre protecție juridică, îngrijire medicală și socială acordată tinerilor persoanele cu dizabilități mintale deficitare. 

„Deficiențe în ceea ce privește cadrul legal care reglementează plasarea involuntară în spitale psihiatrice și eșecul general al psihiatrilor de a aplica procedurile stabilite de lege în acest sens.

Gestionarea necorespunzătoare a condițiilor psihiatrice ale deținuților: plasarea deținuților bolnavi mintal în unitățile de detenție obișnuite; lipsa de supraveghere psihiatrică constantă și lipsa consilierii, lipsa unor examene psihiatrice de natură criminalistică; supraaglomerare severă”, sunt alte probleme constatate de CEDO.

CEDO a comunicat României ce probleme majore mai are de rezolvat în justiție

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în cazul fostului procuror șef al DNA Laura Codruța Kovesi faptul că aceasta nu a avut acces corect la justiție, respectiv nu a avut posibilitatea de a contesta în mod eficient încetarea prematură a mandatului ei și disproporționata restricționare a libertății sale de exprimare datorită concedierii în urma criticilor publice legitime a reformelor legislative care afectează sistemul judiciar.

Citește și: Kovesi a câștigat la CEDO împotriva României. Decizia CCR de revocare a ei de la șefia DNA, abuzivă

Durata excesivă a procedurilor civile și penale; lipsa unor măsuri compensatorii și acceleratoare sau eșecul sau întârzierea semnificativă în respectarea hotărârilor judecătorești interne definitive de către administrație sau de către persoane juridice aflate sub responsabilitatea statului, arată CEDO.

Protecția vieții private și violența domestică

Ce mai constată CEDO:

- Lipsa garanțiilor în legislația referitoare la securitatea pentru protecția viații private în contextul măsurilor de supraveghere care ar putea fi efectuate în temeiul legii securității naționale.

- Eșecul autorităților de a întreprinde acțiunile adecvate pentru a aborda problema violenței în familie și pentru a asigura punerea în aplicare a unui cadru legale pentru protejarea victimelor.

- Condamnare nejustificată a unui denunțător pentru că a dezvăluit interceptarea telefonică ilegală pe scară largă de către serviciile de informații.

Totuși, Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată, la acest ultim capitol al libertății de exprimare, și unele progrese făcute de România.

În 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a oferit îndrumări importante pentru echilibrarea intereselor concurente în proceduri penale declanșate de divulgarea publică a informațiilor, precum și evidențierea abaterilor în funcțiile publice din cadrul serviciilor de informații.

- Ineficacitatea mecanismului creat pentru a permite restituirea sau compensarea pentru proprietățile naționalizate sub regimul comunist.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.