Ion Iliescu, trimis în judecată pentru crime împotriva umanității din cauza implicării sale în evenimentele din decembrie 1989 rămâne președinte al Institutului Revoluției Române.
Instituția fusese desființată prin lege de noua coaliție de guvernare, dar a fost salvată miercuri de către Curtea Constituțională, care a declarat neconstituțională soluția găsită de PNL-USR PLUS și UDMR. Decizia CCR a fost luată după sesizarea PSD.
„În ședința din 24 martie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 33 de senatori aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 sunt neconstituționale, în ansamblul lor.
Decizia este definitivă şi general obligatorie”, arată Curtea Constituțională într-un comunicat de presă.
Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman, în conducere
Guvernul Orban a adoptat în ultima ședință din 2019 proiectul de ordonanță de urgență privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), condus de fostul președinte Ion Iliescu.
Ulterior, Senatul, dominat atunci de PSD, a respins, în calitate de for decizional, prin lege, OUG adoptat de Executiv. Guvernul a contestat decizia la CCR.
Curtea Constituțională s-a mai pronunțat o dată, pe 24 septembrie 2020, și a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului Orban. Legea prin care era respinsă desființarea a trecut, astfel, de Parlament și a mers la promulgare la președinte.
Klaus Iohannis a retrimis-o în Parlament, cu argumentul că IRDD institut nu a reuşit să-şi dovedească utilitatea, ci „a generat, prin activitatea sa şi contrar obiectivului său stabilit prin lege, numeroase tensiuni şi controverse în spaţiul public”.
În februarie 2021, Senatul a adoptat din nou actul normativ privind închiderea institutului în conducerea căruia se mai aflau Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman.
Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a fost înființat în 2004, ca instituţie publică de interes naţional, cu obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor – în plan politic, economic şi social – ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.
Liberalii au argumentat că vor desființarea instituției printre altele pentru că persoanele de la conducerea instituției sunt numite pe viață, nu au un mandat limitat, și că, de exemplu, în anul 2019, peste 70% din sumele alocate funcționării IRRD s-au cheltuit pe salariile și sporurile personalului.
Conducerea Institutului Revoluției este asigurată de un „Colegiu Național” alcătuit din personalități numite pe viață de fostul președinte al României Ion Iliescu.
Liderul grupului PSD din Senat, Lucian Romaşcanu, admitea că legea privind înfiinţarea acestui institut ar trebui corectată, reformată, dacă „pare depăşită”, însă a menţionat că nu vede raţiunea desfiinţării lui, fiind singurul dedicat cercetării evenimentelor din Decembrie 1989.
O instituție inutilă, condusă de oameni acuzați de crime
Institutul Revoluţiei Române s-a aflat în centrul unui scandal după ce a decis în 2019 organizarea unui concert în 22 decembrie, gest calificat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 şi urmaşilor acestora.
Aceleași organizaţii au cerut demiterea lui Ion Iliescu şi a lui Gelu Voican Voiculescu de la conducerea acestei instituţii, precum şi reformarea ei.
Citește și: Concertul organizat de Institutul Revoluției Române ar fi fost anulat
Ulterior, Grupul pentru Dialog Social a cerut desfiinţarea imediată a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
IRRD este condus de Ion Iliescu, care este trimis în judecată pentru crime împotriva umanității tocmai pentru implicarea sa în Revoluția din 1989.
Anchetatorii militar au constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român”, se arată în comunicat.
Gelu Voican Voiculescu (78 de ani) este acuzat de infracţiuni contra umanități pentru evenimentele din Piața Universității, fiind trimis în judecată în dosarul „Revoluției“, .
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român", arată procurorii militari.
