BBC: Alegerile din Israel și SUA pot schimba echilibrul mondial. Iranul și economia globală, în joc

Două runde de alegeri desfășurate la numai o săptămână distanță, pe continente separate de aproximativ 10.000 de kilometri, ar putea influența direcția politicii internaționale în următorii ani. Israelienii sunt chemați marți, 27 octombrie, să aleagă un nou parlament, în timp ce americanii vor vota pe 3 noiembrie pentru componența Congresului.

Alegerile din Israel și SUA pot schimba echilibrul mondial. Iranul și economia globală, în joc

Potrivit unei analize BBC, cele două scrutinuri sunt legate nu doar prin apropierea calendaristică, ci și prin deciziile politice și militare care vor urma, în special în privința Iranului și a conflictelor din Orientul Mijlociu.

Rezultatul alegerilor din Israel va influența viitoarea guvernare de la Ierusalim, în timp ce schimbarea raportului de forțe din Congresul american ar putea afecta politica externă a președintelui Donald Trump, sprijinul acordat Israelului și deciziile privind cheltuielile militare.

Există și o legătură directă între cele două electorate. Organizația Republicans Overseas Israel estimează că aproximativ 500.000 de israelieni care dețin și cetățenie americană au drept de vot în ambele țări.

Marc Zell, președintele organizației, susține că acești alegători ar putea influența rezultatul unor competiții electorale strânse din Statele Unite, inclusiv cursa pentru un mandat de senator în Michigan, unde estimează că vor fi exprimate aproximativ 10.000 de voturi prin corespondență din Israel.

„Ei pot face cu adevărat diferenţa”, a declarat Marc Zell, președintele Republicans Overseas Israel, pentru BBC.

Războiul cu Iranul, în centrul alegerilor. Netanyahu și Trump vorbesc despre noi atacuri

Una dintre principalele teme care leagă cele două scrutinuri este războiul declanșat în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

Campania militară a vizat infrastructura militară iraniană și a dus la eliminarea unei părți importante a conducerii de la Teheran, însă nu a provocat căderea regimului. Iranul a răspuns prin atacuri în regiunea Golfului și prin preluarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de energie.

În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a readus în campania electorală posibilitatea unor noi lovituri împotriva Iranului. El a invocat din nou amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian, fără să prezinte dovezi suplimentare pentru recentele sale afirmații, și a susținut necesitatea înlăturării regimului de la Teheran.

Citește și: Rusia, acuzată că încearcă să-l ajute pe Trump în alegeri: dezinformarea la adresa democraților a explodat

Poziția premierului vine într-un moment în care reputația sa în domeniul securității a fost afectată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Președintele Donald Trump a alimentat, la rândul său, speculațiile privind continuarea operațiunilor militare, exprimându-și sprijinul pentru realegerea lui Netanyahu și afirmând că cei doi ar trebui să „termine curând treaba” în Iran.

În paralel, au apărut informații contradictorii potrivit cărora liderul american ar fi încercat să împiedice un nou atac israelian înaintea alegerilor, de teama unei creșteri suplimentare a prețurilor la energie.

Presa israeliană a relatat despre scenariul în care Netanyahu ar putea autoriza o nouă operațiune militară după scrutin, în perioada în care ar conduce un guvern interimar. Potrivit acestor speculații, o escaladare a conflictului ar putea crea condițiile pentru formarea unui guvern de uniune națională, din care actualul premier să facă parte.

Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și unul dintre principalii rivali ai lui Netanyahu, a exclus participarea la o asemenea coaliție.

Deși consideră Iranul o amenințare majoră pentru securitatea Israelului și susține posibilitatea unor acțiuni militare, Eisenkot a avertizat împotriva escaladării războiului din considerente politice.

Citește și: SUA are nevoie de peste 500.000 tone motorină pe zi. Putin i-a dat lui Trump cât pentru două ore

Pentru Netanyahu, pierderea puterii ar putea însemna și o anchetă oficială privind responsabilitatea autorităților pentru atacurile din 7 octombrie, precum și continuarea procedurilor judiciare în dosarele sale de corupție.

În Statele Unite, analiștii iau în calcul posibilitatea ca Trump să adopte o poziție militară diferită după alegerile de la jumătatea mandatului, când presiunea electorală imediată se va diminua.

„După alegerile de la jumătatea mandatului, va intra în «modul moştenire». Va dori să-şi demonstreze iniţiativa în orice chestiune care nu ţine de impasul de pe plan intern”, a declarat pentru BBC un diplomat occidental familiarizat cu situația.

Trump a sugerat însă că o schimbare a conducerii israeliene ar putea modifica și disponibilitatea Washingtonului de a continua operațiunile împotriva Iranului.

„Dacă Israelul are un lider nepotrivit, adică oricine altcineva în afară de Bibi (Netanyahu), America va trebui să se ocupe singură de această sarcină, iar eu nu sunt dispus să fac asta”, a scris Donald Trump pe rețelele sociale.

La Teheran, autoritățile urmăresc evoluțiile electorale din ambele țări, în condițiile în care un nou atac ar putea declanșa represalii asupra infrastructurii regionale. Oficialii iranieni au avertizat că ar putea lovi aeroporturi, conducte, cabluri submarine, instalații energetice, stații de desalinizare, baze militare și nave americane.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat într-un articol publicat în Financial Times că noi operațiuni militare ar pune „vieţile civililor şi bunăstarea tuturor statelor din regiune, precum şi economia globală, într-un mare pericol”.

Economia globală și sprijinul SUA pentru Israel, alte mize ale scrutinurilor

Războiul cu Iranul a influențat direct campaniile electorale din Israel și Statele Unite, în special prin efectele asupra prețurilor la energie și asupra costului vieții.

Blocarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz a contribuit la scumpirea combustibililor, amplificând presiunile economice asupra populației americane.

În Israel, alegătorii se confruntă cu prețuri ridicate și salarii considerate insuficiente, în timp ce majorarea cheltuielilor pentru apărare pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

În încercarea de a reduce costurile energiei înaintea alegerilor, Trump a ridicat sancțiunile împotriva Rusiei, sperând că importurile de motorină de la Moscova vor contribui la scăderea prețurilor. Măsura nu a produs însă reducerea semnificativă a costurilor urmărită de administrația americană.

Președintele SUA a adoptat și o poziție mai dură față de Ucraina, cerând conducerii de la Kiev să accepte concesii pentru a facilita un acord privind încheierea războiului. Aceste decizii au provocat nemulțumiri inclusiv în rândul unor parlamentari republicani.

„Dacă preşedintele doreşte cu adevărat să reducă preţurile la energie, poate face acest lucru rezolvând problema Iranului, nu făcându-i o favoare substanţială lui Vladimir Putin”, a declarat senatorul republican Thom Tillis din Carolina de Nord, pentru CBS News.

În același timp, conflictul cu Iranul și operațiunile militare israeliene din Gaza și Cisiordania au accentuat divergențele politice din Statele Unite privind sprijinul acordat Israelului.

Abdul El-Sayed, candidat democrat pentru Senat în Michigan, a inclus reducerea ajutorului militar american pentru Israel printre principalele teme ale campaniei sale.

„Un aliat care îţi ia banii pentru a te împinge în războaie pe care nu ar trebui să le duci nu este un aliat”, a declarat Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, pentru ABC News.

Un alt candidat democrat, Brad Lander, care concurează pentru un loc în Congres din New York, a vizitat Cisiordania cu numai câteva zile înaintea scrutinului. Acesta a participat la recoltarea măslinelor alături de palestinieni și a fost reținut pentru scurt timp de forțele israeliene.

Netanyahu a avertizat, la rândul său, că Israelul ar putea fi nevoit, în viitor, să funcționeze fără „pătura de siguranţă” oferită de Statele Unite.

Relația personală dintre premierul israelian și Donald Trump a cunoscut, de asemenea, momente contradictorii. Liderul american l-a descris recent pe Netanyahu drept un „mare premier războinic”, după ce în timpul verii îl caracterizase drept „al naibii de nebun”.

O eventuală schimbare a guvernului israelian ar presupune construirea unei noi relații cu administrația Trump, într-o perioadă în care președintele american se apropie de finalul mandatului său. În Statele Unite, o creștere a reprezentării democraților în Congres ar putea influența deciziile privind finanțarea operațiunilor militare și ajutorul acordat Israelului.

Congresul are atribuții privind aprobarea cheltuielilor federale și poate introduce restricții asupra anumitor programe de asistență militară. Președintele american ar continua însă să dețină prerogative executive importante în materie de politică externă și securitate, inclusiv dreptul de veto asupra legislației adoptate de parlament.