Antreprenor în domeniu, Alexandru Popa conduce un grup de firme cu profil agricol și o cooperativă agricolă. A atras în județul Brăila 12 milioane de euro din fonduri europene. Spune că s-a săturat de faptul că satele Bărăganului au fost neglijate de decidenții politici și că, deși nu simte că este politician, a intrat în politică.
Vrea ca în următorii ani, agricultorii brăileni să beneficieze de spații de colectare a produselor din carne, lapte, panificație și legume care să le permită să negocieze direct cu marile hipermarketuri și să nu mai pice pe mâna samsarilor.
Crede că principalul avantaj a județului îl reprezintă agricultura și că, valorificat corect, acest potențial poate duce la o dezvoltare economică accelerată pentru Brăila.
În Planul de guvernare locală al PNL a fost inclus proiectul tău ce vizează finantarea infrastructurii minime de colectare a produselor din carne, lapte, panificație și legume la nivel local. Te rog să îmi explicați de ce este necesar un astfel de proiect și cum poate fi pus în practică.
Alexandru Popa: Din punctul meu de vedere, dezvoltarea unei localități, a unui județ, a unei regiuni se poate realiza numai dacă ținem cont de resursele pe care aceasta le oferă. Cea mai mare resursă a Brăilei o reprezintă agricultura.
Eu cred că agricultura poate oferi prosperitate și poate deveni unul dintre cele mai importante motoare de dezvoltare economică al județului Brăila. Suntem însă restanți la câteva capitole. Iar unul dintre aceste capitole îl reprezintă punctele de colectare și depozitare a legumelor, precum și punctele de sacrificare a animalelor. O să vă dau două exemple.
În bazinul Jirlău- Galbenu – Vișani este nevoie de un punct pentru colectarea și depozitarea legumelor. În aceste zone, populația trăiește din această activitate, dar agricultorii câștigă infim după un întreg an de muncă, în comparație cu cât ar câștiga dacă ar avea un punct de colectare și depozitare.
Un astfel de centru le-ar putea oferi posibilitatea de a încheia contracte cu marile lanțuri de supermarketuri și nu ar mai cădea pradă samsarilor. Ar oferi o viață decentă agricultorilor și locuri de muncă.
Tot așa, în bazinul Ulmu – Cireșu – Ciocile – Zăvoaia este nevoie de un punct de sacrificare și procesare pentru ovine. E important să înțelegem potențialul agricol uriaș pe care îl are județul și să fructificăm la maxim acest potential.
Ești unul dintre agricultorii brăileni care au derulat proiecte importante pe fonduri europene în județul Brăila. Te rog să îmi spui câteva cuvinte despre acestea.
Am un grup de firme cu profil agricol și conduc o cooperativă agricolă. Prin toate acestea am implementat proiecte pe fonduri europene în valoare de șapte milioane de euro. Alte proiecte, în valoare de cinci milioane de euro, sunt în curs de implementare.
Cunosc perfect problemele pe care le întâmpină antreprenorii când au de-a face cu instituțiile statului, știu birocrația, inerția și încetineala cu care se mișcă acestea. Să vă spun ceva... eu nu sunt politician. Sunt un tânăr de la țară care a făcut o școală, sunt pasionat de agricultură.
Intru în politică nu fiindcă vreau să fac o carieră, ci pentru că eu cred că e important să implementăm niște proiecte care să schimbe viața țăranului român. Nu e normal ca în mileniul III să se trăiască în satele din Bărăgan ca la începutul secolului trecut.
Dacă este o diferență uriașă între orașul Brăila și orașele din vestul țării, ca să nu mai zic de cele din vestul Europei, închipuiți-vă ce diferență este între satele brăilene și acestea. Și pe nimeni nu interesează viața oamenilor de la țară! Lipsa infrastructurii e o chestiune, dar vorbim despre lipsa accesului la educație, la sănătate!
Avem acum o șansă uriașă fiindcă Uniunea Europeană ne pune la dispoziție acești bani. Știu cum se pot obține aceste fonduri și am zis că o să-mi dedic niște ani din viață în acest scop. Haideți să aducem acești bani în județ, să modernizăm orașele, satele, comunele brăilene!
Cea mai mare avere a satelor Brăilei sunt tinerii
Care credeți că sunt punctele tari ale județului Brăila și care sunt punctele slabe?
Așa cum am spus, timp de 30 de ani, nimeni nu a avut nicio viziune legată de dezvoltarea județului. Timp de 30 de ani, PSD nu a făcut nimic pentru județul Brăila.
Nimic pentru oamenii de la țară! Fără locuri de muncă, satele se pustiesc. Cea mai mare avere a satelor Brăilei sunt tinerii pe care îi pierdem în fiecare zi. Zi de zi, tinerii brăileni pleacă pentru a munci în străinătate.
Cu o strategie bine pusă la punct, putem opri această hemoragie, putem ține tinerii lângă părinții, copiii și bunicii lor. Le putem oferi aici lucrurile pe care le caută în străinătate. Dar trebuie să ne propunem asta, trebuie să vrem asta. Eu vreau asta și am găsit la PNL o echipă de profesioniști care a înțeles acest lucru. Se poate!
Cum credeți că o să arate județul Brăila în 2030?
Dacă PNL va avea majoritatea în Consiliul Județean, în zece ani, județul Brăila va fi ca oricare județ din vest.
Dacă implementăm proiectele din planul de guvernare locală, dacă atragem fonduri europene la nivelul la care ne-am propus, Brăila va intra într-o perioadă de ample tranformări, iar agricultura, acest motor atât de eficient într-o lume aflată mereu sub amenințarea unei crize alimentare va impulsiona o dezvoltare economică accelerată.
PNL poate recupera timpul pierdut de PSD. Avem însă nevoie de voturile brăilenilor pe 27 septembrie.
_______________
Comandat de PNL, Executat de: News International SA, cod AEP- 21200012.
