Înalta Curte, după decizia privind restanțele magistraților: CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac

Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat după decizia CCR în disputa cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților. Instanța supremă susține că sesizarea Executivului a pus în discuție dreptul unei categorii profesionale de a se adresa justiției.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis miercuri, 7 octombrie, un comunicat intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea privind un pretins conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă. Disputa are la origine procesul privind asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante din justiție.

„Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”, afirmă ÎCCJ. Instanța supremă susține că demersul Guvernului nu a identificat o preluare a atribuțiilor constituționale ale Executivului și nici un blocaj instituțional, ci a contestat, în realitate, un demers judiciar.

Înalta Curte: „CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac”

În comunicat, Înalta Curte explică de ce consideră că sesizarea Guvernului nu privea un conflict între puterile statului: „Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații.”

Mesajul instanței supreme continuă cu o critică a folosirii procedurii constituționale pentru contestarea unei hotărâri judecătorești: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.”

ÎCCJ subliniază și faptul că decizia a fost luată cu majoritate de voturi. „Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”, se arată în comunicat.

Disputa privind restanțele salariale are o miză de 4,8 miliarde de lei

Sesizarea CCR a fost depusă de Ilie Bolojan după ce Înalta Curte a obținut o hotărâre favorabilă în primă instanță în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor. Executivul susțținea că instanța intervenise în atribuțiile puterii executive și legislative privind bugetul și distribuirea banilor publici. Suma solicitată este de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente.

Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Cele două instituții au formulat recurs. Respingerea sesizării constituționale nu înlocuiește soluționarea acestui recurs: procesul privind asigurarea banilor pentru plata restanțelor continuă. 

CCR a precizat că sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, criticile privind hotărârea judecătorească putând fi analizate prin căile de atac prevăzute de lege.