Decizia de marți a instanței nu este definitivă și poate fi contestată la completul de cinci judecători de la aceeași instanță.
„În temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, art. 153 alin. 1, art. 154 alin. 1 lit. c , alin. 2 Cod penal și la decizie nr. 297/26.04.2018 a Curții Constituționale, publicată în M.Of. nr. 518 din 25.06.2018 și nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 565 din 9.06.2022, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Sandu Gabriel pentru săvârșirea infracțiunii de spălare banilor, prevăzută de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, ca urmare a interveniririi prescrpţiei răspunderii penale.
În baza art. 275 alin. 1 pct. 3 lit. b Cod procedură penală, obligă inculpatul Sandu Gabriel să plătească cu titlul de cheltuieli judiciare către stat suma de 1.500 lei.
În baza art. 272 Cod procedura penala, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Sandu Gabriel, în sumă de 942 lei, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției. Cu drept de apel în 10 zile de comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 20 decembrie 2022”, se arată în minuta deciziei magistraților ICCJ.
Ce s-a întâmplat cu prescripția
CCR a decis pe data de 26 mai 2022 că România nu a avut legislație pentru întreruperea cursului prescripției între anul 2018 (în care CCR a declarat neconstituțional art. 155 Cpp privind prescripția specială) și anul 2022.
Astfel, pentru perioada de 4 ani se aplică prevederile articolului anterior din Codul de procedură penală, privind prescripția generală, scrie ziare.com.
Asta înseamnă că fapta se prescrie după 8 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
Dacă art. 155 rămânea în vigoare, atunci orice act făcut de procurori - de exemplu emiterea unei citații - întrerupea cursul prescripției și calculul se relua de la data respectivă.
Așa se face că pe rolul instanțelor existau în 2022 dosare referitoare la fapte din 2007.
Acuzațiile DNA
În data de 28 noiembrie 2019, procurorii DNA l-au trimis în judecată a doua oară pe Gabriel Sandu în legătură cu „afacerea Microsoft”, la data faptei ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor.
Prima oară, acuzațiile se refereau la trafic de influență.În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: „În cursul anului 2009, inculpatul Sandu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit de la doi oameni de afaceri suma de 2.196.035 de euro pentru a face demersurile necesare ca firmele acestora să încheie un contract de închiriere licențe Microsoft cu Guvernul României.La solicitarea inculpatului Sandu Gabriel, în baza unor contracte de consultanță ce atestau operațiuni comerciale fictive, suma respectivă de 2.196.035 de euro ar fi fost transferată în contul unei societăți comerciale controlate de acesta.În perioada 24 august 2010-13 noiembrie 2015, în scopul de a disimula originea ilicită a banilor primiți în condițiile descrise mai sus, inculpatul Sandu Gabriel ar fi dispus transferul acestora, prin intermediul unor companii cipriote, în conturile a două societăți din România. Prin acest mecanism, inculpatul ar fi încercat să creeze aparența că suma respectivă ar reprezenta de fapt o investiție pe teritoriul României a companiilor din Cipru.
Cu privire la suma de 2.196.035 euro, ce a făcut obiectul infracțiunii de spălare a banilor din prezenta cauză, nu se mai poate dispune confiscarea specială având în vedere faptul că, prin decizia penală amintită mai sus, s-a dispus confiscarea aceleiași sume de la inculpat cu titlu de folos necuvenit (sumă ce a făcut obiectul infracțiunii de trafic de influență pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv)”, arată DNA.
