Cum voiau șefii Academiei de Poliție să o discrediteze pe jurnalista Emilia Șercan

Acesta ar fi fost primul pas, înainte de a trece la șantajarea ziaristei, potrivit rechizitoriului DNA, prin care cei doi înalți ofițeri au fost trimiși în judecata. Chestorul și comisarul-șef sunt judecați în acest caz de instigare la șantaj. Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București.

Marcoci si Iacob erau nemulțumiți de demersurile Emiliei Șercan, care scria despre doctoratele plagiate care au fost obținute la Academia de Poliție. În plus, în martie 2019, jurnalista a dezvăluit că lucrarea lui Adrian Iacob este plagiată cel puțin 70%. Articolele au determinat demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și a unor verificări ale comisiei de etică din cadrul Academiei. În acest context, Iacob și Marcoci au plănuit discreditarea jurnalistei.

În realizarea acestor demersuri, "cei doi s-au folosit de funcțiile pe care le dețineau, implicând persoane care le erau subordonate și utilizând resursele academiei și cunoștințele specifice dobândite în calitate de ofițeri de poliție."

Una dintre aceste persoane a fost subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, care absolvise cursurile Academiei de Poliție în anul 2018 și care fusese angajat în același an în cadrul instituției de invățământ, ca ofițer debutant, în urma demersurilor făcute de Iacob. Barbulescu a pledat vinovat în fața procurorilor DNA și a solicitat încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Discuții criptate și lucrările Emiliei Șercan de licență și doctorat

Ancheta DNA a dezvăluit că Iacob i-ar fi cerut, în luna martie, lui Barbulescu să îl ajute în demersurile sale de a o opri pe Emilia Șercan. Chestorul ar fi profitat de relația de subordonare funcțională, diferența de vârstă și de grad profesional, relația personală care se dezvoltase între ei și recunoștința pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar. Comunicările dintre cei doi se realizau folosind în mod exclusiv aplicații criptate (Whatsapp, Telegram si Signal), pentru a evita interceptarea comunicațiilor.

Potrivit DNA, Iacob i-ar fi cerut lui Barbulescu să caute pe Internet informații compromițătoare referitoare la Emilia Șercan. Subinspectorul a identificat mai multe articole de presă care făceau referire la jurnalistă, le-a imprimat și i le-a predat chestorului. O altă misiune a constat în găsirea lucrărilor de licență și disertație, pentru a le verifica cu programul antiplagiat.

În paralel cu demersurile de discreditare, rectorul si prorectorul Academiei de Poliție i-ar fi cerut lui Barbulescu să-i transmită Emiliei Șercan mai multe mesaje de amenințare. Iacob si Marcoci i-ar fi explicat că mesaje similare vor fi transmise și de alte persoane, astfel încât efectul lor să fie multiplicat, iar Șercan să fie convinsă să înceteze publicarea articolelor.

"Oprește toate activitățile"

Pe 17 aprilie, jurnalista Emilia Sercan a postat pe reteaua Facebook cum arata mesajul de amenintare primit si faptul ca a depus o plangere la Politia Capitalei. O parte din mesaj a fost cenzurata, pentru protectia unor apropiati ai Emiliei Sercan.

Trimitem acest mesaj cu scopul de a preveni ce va urma, totul depinde de tine. Opreste toate activitatile pe care le ai in desfasurare... daca nu vrei sa urmeze calvarul. Vrei sa ajungi XXX XXX, era mesajul.