PNL şi USR au solicitat CCR să sesizeze şi Curtea de Justiţie a UE și să suspende soluţionarea sesizării lor de neconstituţionalitate până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE cu privire la întrebările formulate.
Printre argumentele aduse în disuție de Opoziție se numără și raportul MCV al Comisiei Europene, din 13 noiembrie, care conţine opt recomandări pentru România, între care:
"a.) Referitor la Legile justiţiei, suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţe subsecvente, revizuirea legilor justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.
”Înfiinţarea, în temeiul legilor justiţiei modificate, a noii secţii de anchetare a infracţiunilor comise de magistraţi dă naştere unei îngrijorări deosebite în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce priveşte independenţa decât a fost cazul până în prezent în ceea ce priveşte DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraţilor şi de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuţii generale care acoperă toate categoriile de infracţiuni comise de magistraţi, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce priveşte anchetarea infracţiunilor de corupţie specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competenţa DNA”, scrie în raportul MCV.
b.) Referitor la noua Secţie specială din cadrul PICCJ, s-au reţinut următoarele: ”Crearea acestui nou serviciu ar putea fi percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor. Justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraţilor în comparaţie cu alţi funcţionari publici nu a fost clarificată. În plus, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are deja o experienţă solidă în investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie din rândul magistraţilor.”
”Ca departament care se ocupă de toate infracţiunile săvârşite de magistraţi, acesta nu va dispune nici de expertiza orizontală a DNA în materie de infracţiuni legate de corupţie, iar cercetarea referitoare la persoanele anchetate în cauze în care sunt implicaţi şi magistraţi poate să nu intre în sfera de competenţă a DNA. Susţinătorii acestei schimbări au invocat deficienţe în activitatea DNA şi anumite cazuri în care inculpaţii au fost achitaţi în instanţă. Dar nu a fost publicată nicio analiză sau evaluare a impactului care să justifice afirmaţiile privind deficienţele sistematice şi preferinţa pentru o nouă structură”, mai punctează raportul MCV.
Senatul a adoptat, pe 10 decembrie 2018, Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Pe 14 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, în forma Guvernului, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Comentarii 0