În prezent cele două funcții sunt ocupate de Gabriela Scutea, respectiv, Crin Bologa.
Potrivit noii legi privind statutul magistraților, parte din pachetul legilor justiției, mecanismul de numire a procurorilor-șefi a suferit câteva modificări de formă, dar a păstrat formula actuală: ministrul Justiției propune, CSM dă un aviz consultativ, președintele țării numește sau refuză.
CSM rămâne cu un rol decorativ în procedură, deși Comisia Europeană a cerut, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) ca instituția să primească un rol mai important în procedură.
După revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA, activitatea instituției a cunoscut un recul, marile dosare de corupție dispărând din atenția procurorilor anticorupție.
Interviu
„Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 27 decembrie 2022 - 27 februarie 2023, selecţia procurorilor în vederea formulării către preşedintele României a propunerilor de numire pentru ocuparea următoarelor funcţii vacante de conducere din cadrul parchetelor, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţie vacantă începând cu data de 21 februarie 2023 şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, funcţie vacantă începând cu data de 21 februarie 2023", precizează comunicatul Ministerului Justiției.
Astfel, procurorii pot depune cereri de înscriere, care trebuie să cuprindă precizarea funcţiei de conducere pentru care se depune candidatura, până la data de 6 februarie 2023, ora 12.00, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr.17, sector 5.
„În perioada 20-23 februarie 2023, procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în faţa ministrului justiţiei şi a comisiei de interviu, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, un interviu constând în susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului şi evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează", mai informează MJ.
Rezultatele selecţiei se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei la data de 27 februarie 2023, iar propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM la aceeaşi dată, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
Mandate mai lungi
Marile schimbări prevăzute de noua lege privind statutul magistraților sunt:
– crește durata mandatelor de la 3 ani la 4 ani pentru Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia;
– scade vechimea necesară pentru aceste posturi, de la 15 ani în prezent, la 12 ani;
– nu pot fi numiți în funcție procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
– este definită clar componența comisiei care îl va asista pe ministrul Justiției la interviurile cu candidații
– dispare prevederea actuală care spunea că preşedintele României poate refuza o singură dată o propunere de procuror-șef. Noutatea e că președintele trebuie să motiveze public un eventual refuz.
Cererile de participare la selecție a procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege se depun la Ministerul Justiției şi vor fi însoțite de următoarele acte:
a) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific;
b) declaraţiile privind necolaborarea cu fosta Securitate și neapartenența la serviciile de informații;
c) dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european;
e) un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecţie;
g) orice alte înscrisuri considerate relevante.
După verificarea participanților la selecţie, Ministerul Justiţiei publică pe pagina de internet lista procurorilor participanți la selecţie ce îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Procurorii participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiţiei.
Din comisie face parte ministrul justiţiei care este şi preşedintele acesteia, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de management şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.
Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiţiei în desfăşurarea interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului, precum şi, ulterior, prin formularea de opinii consultative şi recomandări ministrului justiţiei.
În cadrul interviului se susţine proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei de magistrat şi ale funcţiei pentru care candidează.
După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei poate continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.
Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.
Bilanț la 20 de ani
Potrivit bilanțului DNA depus la 20 de ani de activitate, numărul persoanelor trimise în judecată se ridică la 15.000, între care 60 de membri ai guvernelor. Prejudiciile totale se ridică la 5,4 miliarde euro.
Printre persoanele deferite justiţiei se află 400 de primari, 800 de directori de instituţii publice şi companii naţionale, 160 de procurori şi judecători, 60 de membri ai Guvernului (doi prim-miniştri, miniştri, secretari de stat), 40 de preşedinţi de preşedinţi de consilii judeţene sau 1.000 de poliţişti.
Printre altele, au fost trimişi în judecată 2.300 de inculpaţi pentru fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 300 milioane de euro.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni în valoare de peste 4 miliarde de euro.
În ultimii 10 ani, valoarea totală a bunurilor date, oferite, cerute sau primite ca mită în dosarele trimise în judecată se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.
În prezent, DNA susţine că investighează dosare cu prejudicii estimate la 4 miliarde de euro.
Repere în istoria DNA:
* 30 milioane de euro - cea mai mare mită reţinută într-un dosar de mare corupţie privind achiziţii publice;
* 60 milioane euro - cea mai mare valoare a despăgubirilor pronunţate prin hotărâre definitivă de o instanţă într-un dosar întocmit de DNA. Este vorba de dosarul privatizării frauduloase a ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu;
* 22 milioane euro - cea mai mare sumă confiscată printr-o hotărâre definitivă într-o cauză de corupţie de nivel înalt;
* 15 ani şi 8 luni - cea mai mare pedeapsă aplicată de instanţă într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.
Revolta societății civile
După revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, în noiembrie 2018, activitatea Direcției a încetinit, numărul dosarelor de mare corupție investigate de procurori reducându-se drastic.
Acest lucru a generat revolta societății civile. În 2020, peste 15.000 de persoane au semnat o petiție „Declic”, prin care au solicitat „repornirea motoarelor DNA" astfel încât acest parchet să ancheteze din nou marii corupți.
„Potrivit experților în Drept, explicațiile cum că actuala letargie a parchetului anticorupție e o consecință a modificărilor legislative din guvernarea PSD nu sunt convingătoare.
La mai bine de zece luni de la venirea la putere a noii guvernări liberale, timp în care președintele Iohannis și ministrul Cătălin Predoiu au avut șansa să numească noi procurori șefi ai marilor parchete, inclusiv la șefia DNA, rezultatele par a fi departe de cele așteptate de către societate.
Asta în contextul în care cei trei ani de guvernare PSD-ALDE au fost caracterizați, atât de către opoziție, dar și de către oamenii din sistemul judiciar și de organismele internaționale, drept un atac constant la adresa justiției, al cărei principal rezultat pare să fi fost înlăturarea fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi.
Citește și: Adio ajutor pentru români: Guvernul renunță la compensarea cu 50 de bani a combustibilului
Lipsa unor dosare importante în toată această perioada, dar și mediatizarea unor cazuri mărunte - un șef de poliție acuzat că lua șpagă de la vânzătorii ambulanți de pe plaja din Eforie sau alți polițiști de la Iași acuzați că primeau pizza pe gratis, s-a transformat într-o îngrijorare reală în rândul societățîi.
Ne îngrijorează faptul că o instituție cu procurori de elită se ocupă de anchetarea unor fapte mărunte, în timp ce pe marii corupți nu îi mai deranjează nimeni. Ne vine greu să credem că, dintr-o dată, au dispărut corupții de la cel mai înalt nivel.
Citește și: Războiul secret al Israelului. Armata așteaptă ordin să atace unitățile nucleare ale Iranului
De la preluarea mandatului de șef DNA de către Crin Bologa, au ieșit în evidență doar dosare mărunte, precum șpăgi în pizza și alte alimente, care ar fi mai degrabă de competență parchetelor locale.
Pentru investigarea marilor fapte de corupție am ieșit în stradă luni întregi, apărând independența justiției", se arată în petiția Declic.
Comentarii 0