ONJN se află și sub lupa Corpului de control al premierului.
Câteva personaje din interiorul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, cu sprijin din afară, au creat un sistem de presiune, în loc să supravegheze această piață ca să funcționeze conform regulilor și normelor legale.
Această situație a dus la o serie de plângeri care au stat la baza demarării, în urmă cu mai bine de un an de zile, a nu mai puțin de șase controale simultane din partea a două instituții.
Atât Corpul de control al Ministerului Finanțelor Publice (MFP), cât și cel al premierului anchetează neregulile de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), instituția care monitorizează piața jocurilor de noroc.
E o situație fără precedent. Nicio altă instituție a statului nu controlase înainte ONJN, arbitrul pieței jocurilor de noroc.
Fente cu legea în mână
Una dintre cele mai importante concluzii ale primului raport finalizat al Corpului de control al MFP confirmă o investigație recentă a Newsweek
România, care a dezvăluit cum o mână de firme de apartament au reușit să supraviețuiască, ani de zile, fentând legea pe piață cu suport din interiorul și din exteriorul ONJN.
Activitatea lor este de o importanță capitală pentru corectitudinea față de fiecare jucător de pe piața jocurilor de noroc: controlarea fizică a tuturor mașinăriilor din această industrie care a atins anul trecut o valoare de două miliarde de euro.
Un aparat de păcănele sau orice altă mașină de jocuri de noroc trebuie să fie controlate periodic de către o firmă specializată pentru a se elimina orice suspiciune legată de posibilitatea ca cineva să intervină ilegal asupra acesteia. Fie jucătorul care nu va câștiga niciodată la acest aparat, fie statul, care nu va încasa taxe.
Aceste firme specializate sunt numite în legislația specifică organisme de evaluare a conformității.
Un aparat de păcănele trebuie să fie
controlat periodic de către o firmă
specializată pentru a se elimina orice
suspiciune legată de posibilitatea ca
cineva să intervină ilegal
Câteva firme de apartament, aflate în cercul de influență al fostei șefe a ONJN, Odeta Nestor, devenită consultant, și a prietenului ei, Tudor Simota, șeful controlului din ONJN, au găsit un subterfugiu prin care să fenteze legea.
Ca să devii un organism de evaluare a conformității e nevoie de investiții de milioane de euro în acreditări, personal extrem de calificat și standarde ISO specifice pieței jocurilor de noroc.
Trei firme și-au luat standarde ISO – 17020 și 17025 – dar pentru alte domenii decât pentru cel al jocurilor de noroc.
De exemplu, unele dintre cele care operează pe piața românească au standard ISO în cazane sub presiune.
Și astfel au reușit să controleze, în ultimii șapte ani, o parte consistentă a aparatelor din piața jocurilor de noroc, cu o valoare anuală de două miliarde de euro, producând pagube pe care nimeni nu va reuși să le calculeze exact.
Finanțele: E nevoie de acreditare specifică
Subterfugiul a funcționat cu complicitatea unor funcționari din cadrul ONJN și cu presiunea altora externi acestei instituții dar cu puternice legături cu industria de profil.
Legea, care impune explicit acreditări specifice pentru jocurile de noroc, există din 2016, dar nu a fost aplicată. Există chiar trei hotărâri judecătorești definitive de la trei instanțe diferite care spun negru pe alb că e nevoie de standard specific jocurilor de noroc.
Ultima decizie a venit la începutul acestui an din partea celei mai importante instituții juridice din România: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Și, totuși, nimic.
E una din situațiile în care există lege, iar legea e confirmată de încă trei instanțe judecătorești că e lege, dar nu se întâmplă nimic.
STĂPÂNĂ Fosta șefă a ONJN, Odeta Nestor, controlează din umbră o piața a jocurilor de noroc care implică sume amețitoare de bani - Foto: Business Magazin
Concluzia principală a raportului efectuat după un control care s-a întins pe o perioadă de mai bine de un an de zile, al experților Corpului de control al Ministerului Finanțelor Publice, consultat de Newsweek România, confirmă fără echivoc că e nevoie de o acreditare specifică:
„Prin acordarea licențelor clasa a II-a pentru organisme de evaluare a conformității unor operatori economici care au prezentat ca dovadă a faptului că sunt firme specializate în domeniul jocurilor de noroc certificate de acreditare conform cerințelor standardelor ISO 17020 și ISO 17025 pentru alte domenii de activitate decât cel al jocurilor de noroc, ONJN a creat situația ca activitatea de control tehnic a tuturor mașinilor, instalațiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc și al altor mijloace de joc – pentru jocurile tradiționale – să fie exercitată de către operatori economici care nu sunt specializați în domeniul jocurilor de noroc“.
Concluzia acestui prim raport confirmă cele mai sumbre bănuieli conform cărora s-a deschis ușa pentru abuzuri, practici nelegale și chiar punerea în pericol a vieții fizice a celor care joacă la un aparat de profil.
„Astfel, s-a creat situația ca, pe piața jocurilor de noroc, să funcționeze mijloace de joc care au fost certificate de organisme de evaluare care nu sunt specializate în domeniul jocurilor de noroc. Prin lipsa specializării operatorilor economici care desfășoară activitatea de evaluare a conformității, nu există certitudinea că, în urma evaluării conformității, au fost asigurate:
▶︎ Evitarea unor abuzuri în detrimentul jucătorilor;
▶︎ Eliminarea unor practici nelegale;
▶︎ Integritatea mijloacelor de joc și a corectitudinii funcționării acestora, pentru toate părțile implicate: jucători, organizatori, autorități;
▶︎ Protecția jucătorilor împotriva oricăror posibile vătămări fizice;
▶︎ Condițiile pentru efectuarea unui audit al funcționării mijlocului de joc astfel încât să fie posibilă punerea în evidență a funcționării defectuoase, a încercărilor de fraudă și a veniturilor obținute din exploatare;
▶︎ Împiedicarea utilizării frauduloase a mijloacelor de joc;
▶︎ Siguranța și protecția corectă a intereselor jucătorilor;
▶︎ Condiții bune pentru funcționare a pieței operatorilor economici care desfășoară activități de producție, distribuție, reparații și întreținere pentru mijloace de joc, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu mijloace de jocuri de noroc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României;
▶︎ Accesul terților, în condiții nediscriminatorii, la informații relevante cu privire la mijloacele de jocuri de noroc supuse controlului tehnic“.
Soluție nelegală de șapte ani
În acest context, s-au format două grupări în cadrul ONJN: una care susținea procedura legală și, o alta, pe cea nelegală.
În mod paradoxal, aceasta din urmă, susținută de Direcția Generală de Autorizări Jocuri de Noroc (DGAJN), a fost cea care a fost impusă cu ajutorul șefului acestei direcții, Mihăiță Ruiu, un apropiat al fostei șefe ONJN, Odeta Nestor.
Legea, care impune explicit
acreditări specifice pentru
jocurile de noroc, există din 2016,
dar nu a fost aplicată
Corpul de control al Finanțelor arată că tabăra care a susținut și impus, timp de șapte ani de zile, soluția nelegală a încălcat un potop de legi și acte normative, de la modul de acordare a licențelor de organizare a jocurilor de noroc și până la cele referitoare la obligația funcționarilor publici de a respecta Constituția și legile țării și de a urmări cu prioritate interesul public în exercitarea funcției.
Angajatorul fostei șefe ONJN, nereguli pe bandă rulantă
Așa cum Newsweek România a dezvăluit în trecut, cuplul care a pus stăpânire pe deciziile din piața jocurilor de noroc este format din fosta șefă a ONJN, Odeta Nestor, și Tudor Simota, șeful departamentului de control din aceeași instituție.
Acest prim raport al Corpului de control al MFP scoate în evidență și neregulile grave la acreditarea unor companii care au contracte de consultanță chiar cu Odeta Nestor.
Pe o piață atât de reglementată și monitorizată de stat prin ONJN este de neconceput pentru alte companii să aibă atât de multe reguli în dosarele de acreditare depuse la ONJN și chiar să fie acreditate și să poată funcționa nestingherite.
Companiile ale căror licențe au fost acordate fără să fie respectate prevederile legale, conform controlului Finanțelor Publice, sunt Windgg International Limited, operatorul site-ului
playgg.ro, Crowd Entertainment Ltd, operatorul licenței pentru site-ul cashpot.ro, și Metropolis Grup SRL.
Primele două sunt deținute de entități economice din Malta, în spatele cărora se află un investitor controversat de origine israeliană, Teddy Saggi, actualul angajator al aceleiași Odeta Nestor, sau companii cu care aceasta are contracte de consultanță.
Ultima companie, Metropolis Grup SRL, este chiar ultimul angajator al Odetei Nestor înainte ca aceasta să ajungă șefă la ONJN.
O lectură a deficiențelor constatate de Corpul de control al Finanțelor Publice la ONJN la acordarea licențelor acestor companii arată ca o radiografie a întregii birocrații autohtone: validarea din partea funcționarilor statului a unui set de documente depuse de un contribuabil este pur și simplu o ruletă mânuită de către aceștia.
Ce s-a găsit
„Ca urmare a verificării documentațiilor de solicitare a licenței clasa I, licenței clasa a II-a și/sau autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, ale operatorilor economici Windgg International Limited, Crowd Entertainment Ltd, Netbet Enterprises Ltd și Metropolis Grup SRL:
▶︎ Modul defectuos de organizare a documentelor în cadrul dosarelor, din punct de vedere al ordinii documentelor;
▶︎ Dosare incomplete care au fost propuse spre aprobare Comitetului de supraveghere;
▶︎ Modul defectuos de calculare a termenului de 30 de zile pentru soluționarea solicitărilor de licență sau autorizație;
▶︎ Nerespectarea termenului de 9 zile aferent depunerii documentațiilor complete pentru a putea fi propuse spre aprobare Comitetului de
supraveghere;
▶︎ Notele către Comitetul de supraveghere sunt întocmite pentru a confirma că documentațiile sunt complete, deși din verificare s-au constatat documente lipsă;
▶︎ Cererile de licență nu respectă formatul tip prevăzut în Hg. Nr. 111/2016;
▶︎ Opisul care însoțește cererea de licență nu respectă formatul și conținutul prevăzute în HG nr. 111/2016;
▶︎ Cererile de licență și/sau autorizare nu sunt depuse cu toate documentele impuse prin legislația specifică, operatorii economici făcând multiple completări ulterioare. Cu toate acestea, din partea DGAJN nu sunt realizate documente privind constatarea și solicitarea de completare conform procedurilor operaționale aplicabile;
▶︎ Lipsa unor instrumente specifice care să prevadă totalitatea documentelor care trebuie obligatoriu depuse de operatorii economici (liste de verificare) pe fiecare tip de licență sau autorizație, care să stea la baza verificărilor cu scopul de a fi eliminate omisiunile și de a asigura o formă unitară la nivelul întregului personal al DGAJN;
▶︎ Lipsa unor instrumente specifice care să asigure consemnarea datelor calendaristice de recepționare a documentelor, datele calendaristice de ieșire a documentației de la persoanele implicate în fluxul de verificare, a deficiențelor constatate, a demersurilor făcute în procesul de verificare cu scopul de a elimina deficiențele constatate în procesul de verificare, de a asigura continuitatea activității – inclusiv în condițiile de fluctuație a personalului, de a asigura o formă de control a personalului de conducere, de a asigura urmărirea fluxului de documente, de a asigura transparență și piste pentru acțiunile de audit sau control;
▶︎ Lipsa unor prevederi legale sau procedurale cu privire la modul de constituire a dosarelor aferente solicitărilor de licențe sau autorizații, respectiv ce documente se depun în original, ce documente se pot depune în copie, cum se depun documentele în copie (copie simplă, copie conformă cu originalul, copie autentificată).
▶︎ Lipsa unor cerințe specifice pe care să le îndeplinească operatorii economici care solicită licență clasa a II-a, respectiv documentele prin care se face dovada îndeplinirii acestor cerințe“.
Deficiențe similare, constatate de echipe de control, au fost identificate și de Compartimentul de Audit Public Intern din cadrul ONJN. DGAJN nu a realizat demersuri în vederea implementării recomandărilor formulate de auditori cu privire la îmbunătățirea activității și eminarea riscului de repetare a deficiențelor constatate.
Corpul de control al premierului îl controleză pe șeful controlului de la ONJN
În mod cu totul excepțional, ONJN este supus, în același timp cu investigațiile Finanțelor, și unor anchete din partea Corpului de control al Primului-ministru, o dovadă în plus a zecilor de nereguli din această instituție.
Conform propriei pagini de internet, cele patru direcții ale controlului de la premier urmăresc:
▶︎ Verificarea ocupării posturilor prin concurs, detașare/transfer în cadrul instituției, în perioada controlată.
▶︎ Verificarea respectării prevederilor legale a organizării și funcționării Comitetului de Supraveghere, constituirea procedurilor interne de lucru, gestiunea resurselor instituției și legalitatea achizițiilor de bunuri și servicii.
▶︎ Verificarea respectării prevederilor legale și a normelor interne cu privire la autorizarea, inspecția, controlul și supravegherea activității din domeniul jocurilor de noroc.
▶︎ Alte aspecte considerate relevante de către echipa de control desprinse din derularea activității de control, cu aprobarea scrisă a secretarului de stat.
Acest prim raport al Corpului de control al premierului ar trebui finalizat la mijlocul lui mai 2023, după ce inițial ar fi trebuit să fie finalizat la sfârșitul lui decembrie 2022.
Potop de controale
„Acest potop de controale nu a mai fost niciodată la ONJN de la înființarea acestei instituții în urmă cu zece ani. Absolut toate faptele sesizate au legătură cu activitățile ilegale ale primei șefe a ONJN, Odeta Nestor, și a concubinului acesteia, Tudor Simota, șeful direcției de control din această instituție. De altfel, ultimul punct din cele patru ale obiectivelor controlului de la premier vizează strict noianul de ilegalități ale lui Simota“, au declarat pentru Newsweek România surse din ONJN.
Foto: Pexels.com
Newsweek România a publicat o serie de investigații care au scos la iveală comportamentul abuziv al lui Simota, atmosfera de teroare pe care a instituit-o în cadrul ONJN și numeroasele ilegalități pentru care este acuzat.
Simota este urmărit penal
Simota este urmărit penal pentru purtare abuzivă pentru că își înjură și amenință colegele de muncă:
„Subsemnata C.F., sunt membru titular al Comisiei de disciplină, iar în cadrul ședinței din data de 27.08.2021, a fost invitat la audiere numitul Simota Tudor.
Ulterior acestei ședințe, numitul Simota Tudor, fiind nemulțumit de faptul că pe numele lui au fost înregistrate mai multe sesizări, acesta a venit în repetate rânduri în biroul în care îmi desfășor activitatea cu scopul de a mă denigra, umili, speria, amenința și de a mă constrânge să mă retrag din Comisia de disciplină, având permanent un comportament agresiv verbal la adresa mea.
Astfel, în data de 01.09.2021 în timp ce mă aflam în holul ONJN (…) în fața registraturii (…) a venit numitul Simota Tudor și a început să țipe la mine (…) adresându-mi următoarele: Ah doamna C. te întâlnești cu organizatorii? Ai zis în ședință că nu te întâlnești cu agenții. O să vezi tu ce urmează. Menționez că la registratură se afla colega noastră (…) martora R.V.M.
Plângere pentru hărțuire
La scurt timp, respectiv la data de 07.09.2021, numitul Simota Tudor a revenit la biroul unde îmi desfășor activitatea, ocazie cu care mi-a adresat următoarele: am auzit de la colegi că vrei să-mi faci plângere pentru hărțuire. Vezi să nu fie pentru hărțuire sexuală pentru că îmi scade cota.
În această încăpere menționez că se aflau prezente colegele mele, martore la cele întâmplate, M.M., M.P., E.D., A.T.“, se arată într-o plângere penală depusă de o angajată a ONJN pe marginea căreia s-a început urmărirea penală împotriva lui Simota.
Conform acelorași investigații ale Newsweek România, Simota e în conflict și cu instituția din care face parte, refuzând pur și simplu să dea mașina de serviciu înapoi după ce a fost prins că o folosește în interes personal. Motiv pentru care s-a ales cu o plângere penală din partea ONJN: „Prin corespondența electronică din data de 03.06.2022 înaintată de către domnul I.I. din cadrul Serviciului (...) se comunică un centralizator alimentări carburanți OMV Petrom în luna mai 2022 din care rezultă la ante-penultima situație că autoturismul înmatriculat cu nr.
B 700 NJN a alimentat carburant la data de 24.05.2022 în localitatea Târgoviște, iar, din verificările efectuate la nivelul serviciului, rezultă că autoturismul menționat nu a deținut niciun ordin de serviciu pentru efectuarea unei deplasări în interesul serviciului și pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în afara localității București.
Declarații de avere trase la indigo
La data de 31.05.2022 prin dispoziția președintelui ONJN raportat la Convenția nr. 22/06.12.2016 care stipulează la punctul 12: Prin această convenție dl. Tudor Simota are dreptul să folosească autovehiculul care face obiectul prezentului act și se obligă să-l predea de îndată ONJN la simpla cerere a reprezentantului acesteia, respectiv a Președintelui ONJN a fost emis ordinul nr. 82/31.05.2022 pentru aprobarea Comisiei de predare-primiri bunuri, fiind menționat la art. 1 alin 1 următoarele: Începând cu data de 02.06.2022 se aprobă constituirea Comisiei de predare-primire a autoturismului B700 NJN și carduri de carburant, precum și a încăperii în care în prezent își desfășoară activitatea domnul Tudor Simota – director general al Direcției Generale de Supraveghere și Control din cadrul ONJN, fără a fi mutate mijloacele fixe sau obiectele de inventar din încăperea menționată.
În data de 06.06.2022 a fost încheiat un Proces verbal de către membrii comisiei constituite potrivit Ordinului Președintelui ONJN nr. 82/31.05.2022 din care rezultă refuzul dl. Tudor Simota de a executa Ordinul Președintelui având o atitudine de respingere totală a autorității instituționale“.
Pe numele lui Simota, care este acum verificat de Corpul de control al premierului, se află alte câteva plângeri penale.
Declarațiile sale de avere sunt identice de zece ani de când le depune pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Veniturile declarate cu greu pot acoperi stilul său de viață: haine și vacanțe de lux plus chiria pentru un apartament de 250 de metri pătrați într-o zonă selectă a Bucureștiului.
