Ideea este cuprinsă într-o schimbare a poziției de forță a Alianței, ce oscila între a suplimenta forțele din Țările Baltice până în România sau a le trimite rapid acolo în cazul unui atac.
„Trebuie să înțelegem că aceste forțe vor fi organizate și plătite de diferitele țări aliate din NATO, deci vor avea bazele în țările lor de origine, dar vor fi preatribuite unor teritorii specifice, unor țări și teritorii specifice, pentru a fi responsabile de protecția acestor teritorii", a declarat secretarul general Jens Stoltenberg la Madrid, unde a avut loc summitul NATO.
Noul accent pus pe forțele „preatribuite” are și un plan pentru mai multe echipamente prepoziționate pe care trupele care sosesc să le poată accesa rapid din depozite. În plus, capacitățile statice, cum ar fi armele de apărare aeriană, urmează să fie mutate mai aproape de posibilele linii de front cu Rusia.
Citește și
VIDEO 30 de lovituri de rachetă au distrus o bază militară rusă din Melitopol. Un tren a deraiat
VIDEO EXCLUSIV Zeci de vapoare așteaptă, zilnic, să intre în Sulina. Turiștii au auzit explozii
Multe detalii ale planului nu au fost încă clarificate, însă, potrivit analiștilor, accentul pus pe împărțirea unor zone geografice mai mici de responsabilitate de-a lungul flancului estic se va dezvolta în viitorul apropiat.
Parte a conceptului de „prezență înaintată consolidată a NATO”, promulgat după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, planul prevede, de exemplu, o formațiune franceză de mărimea unei brigăzi care să se concentreze asupra României, în timp ce germanii și-ar spori angajamentul față de Lituania, iar britanicii și-ar asuma responsabilitatea pentru Estonia.
Schimbarea de postură urmărește să schimbe caracterul desfășurărilor NATO în est de la cel de forță de tip „tripwire", prin care forțele rusești invadatoare ar fi reținute suficient de mult timp pentru ca ajutoarele să sosească, la cel de „zid” la graniță, care le-ar refuza rușilor orice câștig, a declarat Kelly Grieco, analist la think tank-ul Atlantic Council.
