După prăbușirea comunismului și sfârșitul Războiului Rece în Europa, multe țări au abolit serviciul militar obligatoriu. Însă, în urma războiului din Ucraina, mai multe iau în considerare posibilitatea de a-l readuce.
Una dintre cele mai importante țări din UE reintroduce armata obligatorie
Situația este similară în multe alte țări europene. Dintre cele 29 care sunt membre ale NATO, inclusiv Turcia, doar șase au menținut serviciul militar obligatoriu din 1993.
Se înmulțesc amenințările nucleare Rusiei și avertismentele reperate ale unor lideri europeni cu privire la faptul că, în cazul în care Ucraina va cădea sub „bocancii” soldaților lui Putin, acesta nu se va opri în Ucraina.
Mai mult, liderul de la Kremlin a spus-o destul de clar înainte de invazia din Ucraina, cerând în mod explicit Statelor Unite să retragă aliniamentul NATO la nivelul anilor 1997.
Reamintim că România a aderat la Alianța Nord-Atlantică în 2004.
Germania vrea să reintroducă armata obligatorie
Ministrul Apărării Boris Pistorius a exprimat dorința de a reintroduce serviciul militar obligatoriu în Germania până în 2025, luând ca model sistemul suedez, pe fondul tensiunilor tot mai mari provocate de Rusia lui Putin la adresa Europei.
Ministrul german al Apărării va prezenta opțiuni pentru un model de recrutare adaptat la amenințările actuale la rezistența națională până la 1 aprilie.
Soldați germani - Foto: Profimedia images
Într-un document intern consultat de SPIEGEL, se arată că Pistorius dorește să propună un model de recrutare înainte de alegerile federale.
Intenția este de a lua o decizie privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în această perioadă legislativă.
Pistorius se inspiră din modelul suedez, unde serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus în 2017, însă într-o formă diferită față de cea din Germania înainte de suspendare în 2008.
Cum funcționează modeul suedez?
În Suedia, toți absolvenții școlii sunt convocați, iar apoi armata selectează bărbații și femeile potrivite pentru trupe militare.
Foto: Profimedia images
În Suedia, aproximativ 10% dintr-o clasă sunt recrutați în armată, ceea ce ar însemna că Bundeswehr (armata Germaniei) ar trebui să antreneze 40.000 de militari în fiecare an.
Astfel de cifre ar depăși capacitățile actuale ale armatei germane, întrucât la momentul actual nu există suficiente cazărmi și instructori militari pentru a pregăti noii recruți, dat fiind faptul că Germaniei i s-a interzis să mai dețină o armată după cel de-al Doilea Război Mondial.
Pistorius a menționat că o cifră realistă ar fi între 3.000 și 4.000 de recruți pe an.
Emmanuel Macron a anunțat că Franța ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu, iar alte țări precum Belgia iau în considerare această opțiune.
Pericolul războiului vine de la ruși
În ultimele luni, armata rusă s-a concentrat pe atacuri în valuri asupra Odesei și asupra portuilor de la Dunăre aflate la doar câțiva zeci de km de țărmul României.
Mai multe drone și resturi din aceste obiecte folosite de rusi pentru atacurile asupra porturilor Reni și Ismail au căzut în România.
Citește și: România ar putea introduce stagiul militar voluntar. Armata pregătește populaţia în caz de război
Vladimir Putin a promis rușilor că va cuceri Odesa, până la momentul alegerilor, oricât timp va dura acest lucru, totuși puțin probabil în acest moment, pentru a face punte cu celelalte teritorii 4 teritorii anexate în 2022 și de asemenea pentru a închide complet accesul Ucrainei la Marea Neagră.
Scenariul cel mai negru pentru România, în cazul în care Ucraina se va declara înfrântă este că Rusia se va alipi de frontiera României la Nord și în Est. Republica Moldova, cel mai probabil va fi absorbită în Federația Rusă sau va fi „lăsată” să fie „tampon” față de o parte a flancului estic al NATO.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
Revine armata obligatorie și în România?
România a renunțat la armata obligatorie în anul 2007
O primă încercare de se reintroducere serviciul militar obligatoriu a eșuat în 2015.
Citește și: Șeful Armatei Române: Populația să se pregătească de război. Moldova, următoarea victimă a lui Putin
Fostul premier Nicolae Ciucă s-a pronunțat în 2022 în favoarea revenirii la stagiul militar obligatoriu, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina, aducând totodată din nou războiul pe „bătrânul continent” după o pauză de peste 75 de ani.
Odată cu evoluția negativă de pe frontul din Ucraina și avansul trupelor rusești în profunzimea Ucrainei, temerile că Putin ar putea ajunge să anexeze teritoriile aflate la granița României sunt tot mai mari.
Un „proiect” de 4 luni
Ministerul Apărării Naționale propune un proiect prin care tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, să se înroleze în stagiul militar.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, că ar fi vorba despre un stagiu militar de patru luni.
"După ce acest proiect va deveni lege, vom organiza în bazele militare pentru cetățenii care vor dori să se înscrie în acest program, timp de patru luni pregătire militară de bază.
Asta înseamnă să învețe să mânuiască armamentul militar de infanterie, să învețe să se orienteze în teren, să învețe să se protejeze de diferiții factori de risc în mediul acțiunilor militare, să se protejeze și să se decontamineze în timpul atacurilor chimice, spre exemplu.
Foto: Facebook/Forțele Terestre Române
Un program care le va oferi un set minimum de cunoștințe ca în cazul în care va fi nevoie de mobilizarea rezervei militare naționale să avem o resursă umană pregătită", a spus generalul Constantin Spînu.
Tinerii români NU vor să audă de „armata obligatorie”
Totuși, potrivit unui sondaj recent 58% dintre români nici nu vor să audă despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Tocmai tinerii pe care s-ar baza o nouă bază de recrutare resping într-o proporție covărșitoare acest lucru.
58% din populația generală nu este de acord ca serviciul militar să redevină obligatoriu în România, în timp ce 35% dintre români ar accepta această eventuală reintroducere în lege, potrivit unui sondaj Avangarde, realizat la comanda Digi24.
72% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani au spus că nu sunt de acord cu revenirea la stagiul militar obligatoriu și doar 11% dintre aceștia vor armata obligatorie.
De asemenea, 57% dintre respondenții totali din sondaj spun că nu sunt dispuși nici măcar să facă cursurile minime de pregătire în caz de război. Și în acest caz, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani refuză în proporție de 77% o pregătire minimă în caz de război.
Totodată, 71% dintre respondenți sunt conștienți că armata română nu ar face față în caz că țara este atacată de Rusia. 69% dintre aceștia spun că este „datoria” NATO să ne protejeze.
Șeful Armatei Române: Populația să se pregătească de război
Generalul Gheorghiță Vlad, noul șef al Statului Major al Apărării a solicitat urgent adoptarea unei legi pentru pregătirea populației în caz de război.
Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, generalul Gheorghiță Vlad a subliniat necesitatea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea populației, menționând un proiect de modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare depus în Parlament de către Ministerul Apărării Naționale.
„Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a declarat șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad.
Vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”.
Armata obligatorie în tot mai multe țări NATO
Ucraina și Lituania
La scurt timp după anexarea Crimeei în 2014, Ucraina a reintrodus serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Lituania a urmat în 2015 cu bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.
Citește și: Europa se pregătește de război cu Rusia. Franța și Germania vorbesc de mutarea la economia de război
După ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 20 februarie 2022, guvernul ucrainean a adoptat o lege care face ca toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, apți fizic, să fie potențial supuși serviciului militar obligatoriu.
Letonia
Statul baltic este unul dintre cei trei membri NATO, alături de Estonia și noul membru Finlanda, care se învecinează cu principalul teritoriu al Rusiei. Letonia intenționează să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pe care celelalte două state nu l-au abolit niciodată.
Din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară.
Din 2028, 7.500 de letoni vor fi chemați la datorie în fiecare an. Potrivit NATO, aceasta este echivalentul numărului total de soldați profesioniști din țară în 2022.
Olanda
Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul ia în considerare creșterea numărului de soldați prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018.
Norvegia și Danemarca
Începând din 2016, toți tinerii de 18 ani din Norvegia - bărbați și femei - trebuie să se prezinte pentru serviciul militar.
Însă doar aproximativ 9.000 din cei 60.000 de candidați anual sunt chemați pentru 19 luni de serviciu.
Serviciul militar deține un nivel de prestigiu similar cu cel al calificărilor din învățământul superior, din cauza procesului strict de selecție.
Danemarca are, de asemenea, un serviciu militar obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
Franța
Franța dezbate în prezent o formă "ușoară" a serviciului militar obligatoriu.
Președintele Emmanuel Macron a introdus serviciul național universal în 2019, care le permite tinerilor să se ofere voluntari timp de o lună și să își servească țara.
Guvernul ia acum în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți cetățenii francezi cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani.
