Autorităţile europene de reglementare în domeniul bancar au lansat marţi o nouă rundă de teste de stres, destinate să verifice capacitatea băncilor de a face faţă unei perioade îndelungate de inflaţie şi dobânzi ridicate, într-un context în care Banca Centrală Europeană este aşteptată să continue să majoreze costul creditului.
Citește și: Fratele unui senator PSD, reclamat de vecini după ce și-a extins apartamentul ilegal. Are imunitate
Cele mai recente teste de stres la care vor fi supuse băncile europene reflectă modificările survenite în contextul macroeconomic, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a împins inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, ceea ce a impus şi majorarea rapidă a dobânzilor pentru contracararea inflaţiei.
Precedentele teste de stres efectuate în 2021 au fost concepute pentru a verifica rezistenţa băncilor la o perioadă îndelungată de dobânzi reduse.
Testele lansate marţi, cele mai ample şi mai stricte de până acum, pleacă de la ipoteza că Rusia va opri complet livrările de gaze spre Europa, ceea ce va duce la explozia preţurilor la energie, iar inflaţia în Uniunea Europeană va urca la 9,7%, comparativ cu un vârf de 10,6% atins în luna octombrie în zona euro.
Testele de stres au devenit un exerciţiu regulat pentru băncile europene, efectuate iniţial pentru a le recapitaliza după ce au fost salvate de la faliment cu banii contribuabililor în urma crizei financiare din urmă cu un deceniu, iar mai recent pentru a le verifica rezilienţa.
Citește și: VIDEO Imagini virale: Cum a ajuns o cămilă să mănânce tufișuri pe străzile din Cluj
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat că cea mai recent rundă de teste, concepute în colaborare cu BCE, acoperă 70 de bănci din Uniunea Europeană, cu 20 mai multe decât în 2021, reprezentând 75% din totalul activelor bancare din blocul comunitar.
"Scenariul elaborat este unul negativ cu o ipotetică înrăutăţire severă a evoluţiilor geopolitice, însoţită de o creştere a preţurilor la materiile prime şi o revenire a pandemiei de COVID-19", a precizat EBA într-un comunicat de presă. Aceste evoluţii ar conduce la o scădere cu 6% a Produsului Intern Brut, explozia şomajului, scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară, întreruperea livrărilor de gaze, o inflaţie ridicată persistentă şi dobânzi mari până în 2025.
Scenariul ipotetic avut în vedere de EBA contrastează cu previziunile BCE, conform cărora inflaţia ar urma să scadă la 6,3% în acest an şi la 3,4% anul viitor. În plus, BCE mizează pe accelerarea creşterii economice până la 0,5% în acest an, şi la 1,9% anul viitor.
