Șefa extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, ar putea să nu mai candideze în alegerile prezidențiale din 2027. Procurorii cer condamnarea ei la 5 ani de închisoare.
Șefa extremiștilor din Franța, vizată de o anchetă. Procurorii cer 5 ani de închisoare
Parchetul a cerut să fie condamnată la o ineligibilitate imediată, în dosarul asistenţilor eurodeputaţilor, în care judecătorii urmează să se pronunţe luni dimineaţa, relatează AFP.
”Citesc ici-colo că vom fi febrili. Eu, personal, nu sunt, dar înţeleg că putem fi (...). Judecătorii au un drept de viaţă şi de moarte asupra mişcării noastre”, comentează şefa grupului parlamentar al Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) în La Tribune Dimanche.
Însă ”nu cred că vor merge până acolo”, adaugă ea imediat.
În afară de ineligibilitate, procurorii au cerut să fie condamnată la cinci ani de închisoare - trei cu suspendare, doi cu executare - şi la plata unei amenzi în sumă de 300.000 de euro, în urma unui proces de două luni în acest dosar, în toamnă.
Tripla candidată înfrântă la preşedinţie şi-a repetat săptămâna aceasta mantra în Le Figaro - ”frica nu îndepărtează pericolul” -, însă numărătoarea inversă îi pune la supliciu cercul apropiat.
Trupele sale se tem de o înfăţişare prost pregătită.
”Există o parte amatoristă”, declară agasat un influent deputat RN, derulând un film pe care-l consideră prost montat. ”Mai întâi s-a spus că nu este un proces politic, iar după rechizitoriu s-a spus «ba da, totuşi, un pic (este)». Scenariul s-a dovedit, în opinia acestuia, prost scris. ”Acest proces a arătat că, dacă nu lucrezi, nu poţi dovedi că nu ai lucrat”.
”Iar după proces ce s-a întâmplat?”, întreabă el. ”O apariţie la (buletinul de la) ora 20.00 pe TF!, un hashtag «o susţin pe Marine» şi asta e cam tot”.
Cine va fi alături de Marine Le Pen luni, în sala de audieri, pentru a-şi dovedi susţinerea? ”Nu ştim, nu ni se spune nimic, nu suntem întrebaţi nimic, pentru că nu vorbim despre asta. Toată lumea se retrage în carapace şi subiectul e tabu”, declară alt apropiat, care strecoară că ”nu înţelege” de ce Jordan Bardella nu se afişează cu mentora sa la palatul de justiţie.
O reuniune urma să aibă loc în acest weekend în jurul preşedintelui RN, în vederea stabilirii ”elementelor de limbaj”.
”PLAN B” BARDELLA
Indiferent ce s-ar întâmpla, Marine Le Pen se va confrunta cu o ecuaţie cu multiple necunoscute după ce hotărârea judecătorească va fi anunţată.
În cazul în care va fi condamnată de către magistraţii de la Tribunalul Corecţional, deputata din Pas-de-Calais a dat asigurări la Le Figaro că îşi va ”apăra din nou nevinovăţia” şi va face apel.
Însă apropiaţii săi se întreabă despre oportunitatea unui al doilea proces, în cazul în care nu se pronunţă nicio pedeapsă cu ineligibilitatea sau dacă aceasta va fi mai mică de doi ani, ceea ce-i va permite să-şi recapete drepturile civice la timp pentru a candida în viitoarele alegeri prezidenţiale. Inconvenientul este însă că a nu face apel împotriva unei condamnări ar însemna recunoaşterea vinei.
O pedeapsă de ineligibilitate cu execuţie provizorie, adică imediată, aşa cum a cerut parchetul în următorii cinci ani, ar deschide un abis de incertitudini.
Doar o ipotetică hotărâre în apel mai blândă i-ar permite, atunci, să candideze în 2027, cu condiţia ca acest al doilea proces să aibă loc înaintea acestor alegeri.
”Iar dacă este condamnată la execuţie provizrie, asta înseană o pregătire în vederea alegerilor prezidenţiale specială. Totuşi, este o sabie a lui Damocles”, declară un apropiat.
Alt susţinător pesimist invocă ”sistemul” şi se aşteaptă la o condamnare grea.
Va renunţa Marine Le Pen? Un deputat refuză să evoce măcar această ipoteză.
Unii membri cer ideea unui ”plan B”, prin care Bardella să candideze în alegerile prezidenţiale din 2027, însă niciun cadru RN nu-şi asumă acest risc.
Însă opinia publică şi-l asumă. Un sondaj Ifop-Fiducial publicat la începutul lui martie arăta că 60% dintre francezi prognosticau o candidatură a lui Jordan Bardella la preşedinţia Republicii peste doi ani. Şi mai mult, 43% o ”voiau”, cu un punct procentual mai mult decât în cazul lui Marine Le Pen.
