Motivul pentru care Qatar a bulversat lumea în 2010 a fost că nu părea să aibă nici măcar infrastructură pentru a găzdui Campionatul, având în vedere propriul raport al FIFA ce descria candidatura acestei țări ca fiind „cu risc ridicat".
Dar bani avea țara și i-a folosit pentru a mitui membri ai FIFA pentru a vota pentru Qatar.
Citește și: Lukaku nu va juca în primele două meciuri din Cupa Mondială din Qatar. Pe teren din 1 decembrie
Denunțătoarea Phaeda Almajid a declarat că a fost prezentă în timp ce unor membri ai Comitetului Executiv al FIFA li s-a oferit mită de 1,5 milioane de dolari.
Sunday Times a relatat că Mohamed bin Hammam, cel ce conducea demersurile pentru candidatura Qatarului, a folosit fonduri secrete pentru a face plăți către oficiali de rang înalt în valoare totală de 3,8 milioane de lire sterline.
Citește și: Programul meciurilor de la Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar. Unde le vezi și de la ce oră
Bin Hammam a fost exclus pe viață din toate activitățile legate de FIFA de către Comitetul de etică, deși această interdicție a fost ulterior anulată din lipsă de dovezi, dar apoi a fost repusă în acțiune invocându-se „conflict de interese”.
În aprilie 2020, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a numit trei membri ai Executivului FIFA care au primit plăți pentru a sprijini Qatarul.
William F Sweeney Jnr, de la FBI, a declarat cum „inculpații și co-conspiratorii lor au corupt guvernarea și afacerile fotbalului internațional cu mită și comisioane și s-au angajat în scheme frauduloase criminale".
Comitetul Suprem a negat mult timp acuzațiile.
Bin Hammam este supranumit „omul din umbra” Cupei Mondiale. Magnatul, în vârstă de 73 de ani, a devenit omul invizibil în urma scandalului de la FIFA, un simbol al crizei de corupție care a zguduit organismul mondial.
Se spune că acesta nu mai călătorește în afara Qatarului, însă participă cu regularitate la meciurile iubitei sale echipe Al Rayyan, care a stabilit un record în Qatar Stars League, câștigând primele 10 meciuri ale sezonului și dominând clasamentul.
Este cu adevărat pasionat de acest sport, spun apropiații săi, și face orice pentru a-și satisface acest hobby pentru că își permite.
Bin Hammam este un magnat în industria construcțiilor, făcând averi de multe milioane de dolari - nu se poate verifica exact cât - prin compania sa, Kemco.
El a deținut funcția de președinte al Confederației Asiatice de Fotbal - o poziție foarte puternică - una dintre cele șase confederații continentale care alcătuiesc FIFA, din 2002 până în 2011 și a fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, format din 24 de membri, din 1996 până în 2011, timp de peste 15 ani, timp în care și-a făcut multe relații.
El nu se află la primul scandal din fotbalul internațional legat de „bani murdari”. A fost acuzat că a primit o plată de 8,1 milioane de dolari din partea Germaniei, dar a susținut că nu a fost o mită legată de atribuirea Cupei Mondiale din 2006.
Franz Beckenbauer și alți trei oficiali - foștii președinți ai Federației Germane de Fotbal (DFB), Wolfgang Niersbach și Theo Zwanziger, precum și fostul secretar general Horst Schmidt - au făcut obiectul unei anchete penale în Elveția cu privire la cursa pentru candidatura la trofeu, potrivit ZDF.
Stadion făcut cu „sclavi moderni”
Asociațiile pentru Drepturile Omului au pornit un adevărat război împotriva Qatarului pentru multiplele încălcări ale drepturilor muncitorilor ce au lucrat la proiectul de infrastructură de 220 de miliarde de lire sterline.
"Așa cum am văzut în cazul Arabiei Saudite, națiunile cu buzunare adânci și cu un palmares slab în materie de drepturile omului sunt, fără îndoială, conștiente de modul în care sportul are potențialul de a le remodela reputația internațională", spune Sacha Deshmukh, directorul executiv al Amnesty International în Marea Britanie.
„Aceasta este cartea de joc modernă. Calculul pare să fie că o nouă investiție în sport poate aduce unele critici temporare, dar că acestea vor fi compensate pe termen lung de beneficiile substanțiale de rebranding.”
O imensă subclasă de oameni a fost adusă să lucreze într-un stat de supraveghere autocratic, în mijlocul unei rețele interconectate de probleme care fac aproape imposibilă evadarea, a declarat Michael Page de la Human Rights Watch, citat de Independent.
Moartea a 6 500 de muncitori migranți
Dacă există un subiect care a dominat cel mai mult acoperirea subiectului Qatarului și care a înfuriat în special statul, acesta este raportul privind moartea a 6 500 de muncitori migranți, prezentat pentru prima dată de The Guardian.
Potrivit unui raport al Amnesty International din 2021, această cifră se ridică la aproximativ 70 %. Ceea ce se poate spune cu certitudine absolută este că numărul real ar fi șocant, deși chiar și cele trei decese înregistrate oficial - Zac Cox, Anil Human Pasman și Tej Narayan Tharu - sunt, evident, tragice.
Este de la sine înțeles că o competiție sportivă nu ar trebui să implice niciun deces sau suferință umană.
În Qatar, problema este căldura toridă. Sute de mii de muncitori sunt forțați să lucreze în lunile toride de vară, lucru pe care FairSquare îl descrie ca fiind un "risc demonstrabil" pentru viața muncitorilor, datorită "dovezilor clare care leagă căldura de decesele muncitorilor", în special atunci când este alăturată unei munci obositoare.
Un raport comandat chiar de Qatar a constatat că lucrătorii "își desfășoară activitatea în condiții de stres termic profesional semnificativ" timp de o treime din an. S-a constatat că unul din trei lucrători a suferit la un moment dat de hipertermie.
Însă lista de "boli profesionale" a țării nu include decesele cauzate de stresul termic.
Sclavie modernă
În schimb, studiul Amnesty susține că aproximativ 70% din decesele lucrătorilor migranți sunt raportate cu termeni precum "cauze naturale" sau "stop cardiac".
"Acestea sunt fraze care nu ar trebui să fie incluse pe un certificat de deces", a declarat pentru Amnesty patologul Dr. David Bailey.
Aceste fraze înseamnă, de asemenea, că nu sunt înregistrate ca fiind decese legate de Cupa Mondială, și nici cele din afara "amprentei" stadionului.
În plus, Qatar a interzis - o „decizie istorică” - efectuarea de autopsii post-mortem, cu excepția cazului în care acestea sunt efectuate în cazuri de crimă sau o boală preexistentă.
O investigație recentă a Daily Mail susține că, între 2011 și 2020, 2.823 de străini de vârstă activă au murit din motive "neclasificate".
Organizația Internațională a Muncii a observat că există probabil o subraportare, deoarece companiile doresc să evite daunele de reputație sau plata de despăgubiri.
„Este o rușine că, în 2022, o țară poate găzdui o Cupă Mondială în condițiile în care a atras milioane de oameni din cele mai sărace țări de pe glob - adesea sub pretexte false - și apoi i-a forțat să intre în ceea ce mulți numesc "sclavie modernă", scrie Independent.
„Concluzia este că aceste încălcări ale drepturilor omului nu sunt normale pentru o gazdă a Cupei Mondiale", spune Minky Worden, de la Human Rights Watch.
