Vladimir Putin "trebuie să moară", iar Rusia şi Ucraina trebuie să fie libere, pentru că preşedintele rus nu luptă doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva poporului rus, a declarat marţi, la Kiev, într-un interviu pentru AGERPRES, regizorul de film şi activistul ucrainean Oleg Senţov, fost prizonier politic în Rusia.

"Putin trebuie să moară. Rusia trebuie să fie liberă. Ucraina trebuie să fie liberă", a afirmat Senţov, în engleză, răspunzând unei întrebări dacă are un mesaj pentru liderul de la Kremlin, la aproape doi ani de la eliberarea sa, la 7 septembrie 2019, din detenţia din Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev.

"Putin nu luptă doar împotriva Ucrainei, ci şi împotriva poporului rus. O mare problemă pentru Rusia este chiar Putin, nu SUA. Mulţi ruşi nu înţeleg asta. În ziua în care vor înţelege că Putin este cea mai mare problemă şi îl vor îndepărta de la putere, Rusia va fi liberă", a mai spus Senţov, intervievat chiar în Piaţa Maidan din centrul Kievului, locul protestelor sângeroase din 2014, cu ocazia unui eveniment organizat în semn de sprijin pentru prizonierii politici ucraineni din Rusia.

CITEȘTE ȘI: Speranța vine din Moldova. Chișinăul iese din „zona gri” și se îndreaptă spre Europa

El a afirmat că, în calitate de activist, lucrează pentru a-i susţine pe ucrainenii închişi din motive politice în Rusia şi pentru a le face cunoscută situaţia.

A fost prizonier politic în Rusia

"Pentru noi, foştii prizonieri politici, acesta este un lucru foarte important", a declarat Senţov, care este unul dintre iniţiatorii unei platforme civice pentru eliberarea prizonierilor politici.

"Dar acum este o situaţie foarte proastă, pentru că Putin a avut revendicări politice de la Ucraina în schimbul prizonierilor noştri. Noi nu vrem asta. Noi vrem să schimbăm doar oameni cu oameni. Însă Putin nu vrea prizonieri ruşi din Ucraina. Indiferent dacă e vorba de ucraineni sau de ruşi, lui nu-i pasă. Nu îl interesează decât ambiţiile sale", a spus activistul.

Afirmă că se simte fericit de la eliberarea sa din închisoare. "Faptul că pot face lucruri simple, cum ar fi să merg pe stradă şi să stau de vorbă cu oameni, sub cerul liber, este un sentiment incredibil", a declarat Senţov.

CITEȘTE ȘI: Clotilde Armand a semnat un contract de salubrizare pentru ridicarea gunoaielor din sectorul 1

Nu consideră că a fost un simbol al rezistenţei în faţa lui Putin: "Sunt doar un om care nu face decât lucrurile pe care trebuie să le facă".

"Ştiu că sunt liber numai datorită solidarităţii. Dacă europenii, dar şi oameni din alte părţi ale lumii nu ar fi vorbit cu voce tare despre mine şi despre alţii, nu am fi fost liberi", a spus Senţov.

El se declară fericit de asemenea că lucrează din nou în cinema, dar şi ca activist.

Trei luni în Piața Independenței

De la punerea în libertate, a realizat deja un nou film, de ficţiune, însă nu unul politic.

"Politica este prea mult prezentă în viaţa mea. Am experienţe în legătură cu Piaţa Maidan, am luptat trei luni aici (...). Am experienţe în legătură cu rezistenţa din Crimeea şi ocuparea ei de către Rusia, pentru că am fost acolo. Am experienţe legate de închisorile din Rusia. Este un subiect foarte important pentru mine, dar şi foarte fierbinte. Nu pot face film despre asta acum. Poate mai încolo, când războiul se va încheia, aş putea vorbi despre asta. Acum este prea aproape. În artă ai nevoie de distanţă", a mai afirmat el.

Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea, fiind acuzat de autorităţile ruse că pregătea "atacuri teroriste", alături de alţi trei cetăţeni ucraineni.

În august 2015, a fost condamnat de o instanţă din Rusia la 20 de ani de detenţie sub aşa-zise acuzaţii de terorism. La 14 mai 2018, a intrat în greva foamei pe termen nelimitat, cerând eliberarea tuturor prizonierilor politici ucraineni din Rusia. După 145 de zile de greva foamei, a fost forţat să pună capăt acestei acţiuni de protest, autorităţile ruse ameninţând că îl vor hrăni împotriva voinţei sale.

La 7 septembrie 2019, a fost eliberat din colonia penitenciară în care era închis în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev, după mai mult de cinci ani de detenţie şi în urma unei campanii internaţionale de sprijin a unor organizaţii civice şi guverne.