Premierul danez Mette Frederiksen conduce una dintre țările considerate în mod constant ca fiind cele mai pașnice din lume. Biroul său din palatul neobaroc Christiansborg are vedere asupra unei capitale pitorești, la fel de ordonate ca oricare alta din Europa. Însă prioritatea sa principală este pregătirea pentru război. „Din est se intensifică amenințarea din partea Rusiei, care se luptă cu Ucraina și se pregătește pentru posibile atacuri în alte părți ale Europei“, a declarat Frederiksen într-un interviu acordat revistei Newsweek la Copenhaga.
În același timp, ea trebuie să gestioneze relațiile Danemarcei cu aliatul său din NATO, Statele Unite, care au fost aruncate în incertitudine de afirmațiile repetate ale președintelui Donald Trump privind dorința sa de a prelua Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei.
„Ordinea mondială stabilită după Al Doilea Război Mondial și progresul pașnic realizat de la sfârșitul Războiului Rece sunt în pericol“, afirmă Frederiksen. Ea consideră că aceasta reprezintă o provocare imensă pentru o Europă care s-a obișnuit cu pacea timp de 30 de ani și care amenință să marginalizeze alte probleme, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice.
„Este ca și cum ne-am convins că toată lumea vrea să fie ca noi, sau că toată lumea caută pacea și dorește pacea. Dar nu este așa. Rusia nu vrea pace. Ei vor război“, spune ea. „Cred că sunt dispuși să atace din nou în Ucraina sau în alt loc din Europa“.
De la stânga, Frederiksen, consilierul strategic Peter Strauss Halsboe Jørgensen și Matthew Tostevin de la Newsweek
„Cred că a fost o epocă. Cred că suntem la începutul uneia noi, cu mai multă incertitudine, o epocă mai nesigură și, prin urmare, mai periculoasă. Dar cred că răspunsurile trebuie să fie aceleași. Adică democrația trebuie să învingă și toate țările trebuie să respecte Carta ONU, astfel încât principiile să fie aceleași“.
Danemarca este unul dintre cei mai mici membri ai NATO și ai Uniunii Europene, cu puțin sub șase milioane de locuitori, aproximativ aceeași populație ca cea a statului american Wisconsin. Dar a fost un pilon al ambelor alianțe, adoptând uneori o poziție mai independentă în chestiunile europene. Danemarca a refuzat să adere la zona euro și și-a păstrat propria monedă, coroana daneză.
În termeni europeni, sprijinul pentru Frederiksen, în vârstă de 47 de ani, se menține relativ bine după șase ani de mandat. Ea a fost recent desemnată de grupul de sondaje YouGov drept liderul „cel mai puțin nepopular“ din Europa. Frederiksen are o bază de sprijin mai largă decât mulți alți social-democrați, datorită politicilor sale dure în materie de imigrație, care au contribuit la neutralizarea sprijinului pentru extrema dreaptă. Ea este cunoscută de mulți danezi drept „Mama“, în parte pentru că a ghidat țara prin pandemia de COVID-19.
Problema Groenlandei
La fel de neașteptată ca amenințarea la adresa păcii în Europa a fost și forța confruntării cu cel mai puternic lider mondial în legătură cu Groenlanda. În primul mandat al lui Trump, seriozitatea intenției sale de a obține insula strategică din Arctica era pusă sub semnul întrebării. De data aceasta, Frederiksen este sigură că el este serios.
„Am încercat să detensionez situația, pentru că în această lume, cu o Rusie foarte agresivă, cu o cooperare mai strânsă între Iran, Coreea de Nord și Rusia, ajutate de China, voi face tot ce pot pentru a mă asigura că nimic nu va merge rău între aliați și buni prieteni și parteneri. Dar, în același timp, trebuie să rămânem fideli valorilor și principiilor cele mai importante“, spune ea.
Danemarca se clasează în mod regulat printre cele mai sănătoase țări din lume
Frederiksen își alege cu grijă cuvintele. Ochii ei albaștri sunt hotărâți și doar ocazional zâmbește gânditor, în timp ce trece în revistă amenințările existențiale la adresa lumii în care a crescut – una în care Danemarca a fost mereu recunoscătoare Statelor Unite pentru rolul jucat în Al Doilea Război Mondial și apoi pentru ajutorul dat în apărarea împotriva puterii sovietice. Trump nu a exclus utilizarea forței pentru a dobândi Groenlanda, ai cărei locuitori doresc în cele din urmă independența totală față de Danemarca, dar se opun preluării controlului de către SUA.
Prim-ministrul cu liderul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și predecesorul său, Múte Bourup Egede
„O situație în care un aliat atacă un alt aliat ar fi foarte, foarte greșită și ar pune în pericol nu numai relația cu Regatul Danemarcei, ci și relația transatlantică, ceea ce ar fi, cred, foarte periculos pentru noi toți“, spune ea.
Pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Trump cu privire la faptul că Danemarca nu ar putea apăra Groenlanda în cazul unei confruntări cu Rusia sau China, Frederiksen afirmă că o prioritate pentru Danemarca ar fi intensificarea rolului său de apărare în Arctica, în parteneriat cu alte țări NATO, precum și sporirea eforturilor la frontiera estică a Europei.
Europa a „făcut greșeli“
Tarifele impuse de Trump asupra Europei pentru a încerca să redreseze dezechilibrele comerciale au constituit o altă sursă de tensiuni cu SUA. În calitate de membru al Uniunii Europene, Danemarca nu poartă negocieri comerciale separate cu Statele Unite.
„Cred că un război comercial va fi o problemă, nu numai pentru Europa, ci pentru toată lumea, și de aceea facem tot ce putem pentru a-l evita“, afirmă ea. „Ceea ce încerc să le spun prietenilor și colegilor noștri americani este că există atât de multe provocări la nivel global. În acest moment, lucrurile se îndreaptă în direcția greșită“.
Turbine eoliene lângă Copenhaga
În acest moment periculos, Europa nu are altă opțiune decât să se reînarmeze, spune Frederiksen. Nu pentru că nu se poate avea încredere în Statele Unite, ci pentru că Europa nu a făcut suficient pentru a se apăra – o temă repetată de oficialii din administrația Trump și din alte părți, care spun că Europa a reușit să canalizeze fonduri către statele sale sociale, în timp ce Washingtonul plătea pentru umbrela sa de securitate.
„A fost o greșeală că, după sfârșitul Războiului Rece, am redus bugetele militare într-o mare parte a Europei. A fost o greșeală, și poate că unul dintre cele mai importante lucruri în acest moment este să fim de acord că acest lucru nu se va mai repeta niciodată“, spune ea. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm, să descurajăm Rusia, și nu cred că este corect să ceri altcuiva să vină să te apere dacă tu nu ești dispus să o faci singur“.
În raport cu puterea sa economică, Danemarca a fost unul dintre cei mai mari susținători financiari ai Ucrainei de la invazia rusă din 2022. Frederiksen spune că ar fi „un dezastru“ dacă Rusia ar câștiga războiul.
O demonstrație din 2016 din Copenhaga pentru susținerea refugiaților
„Suntem prea naivi dacă ne concentrăm doar pe Ucraina“, spune ea. „Nu am crezut niciodată că acest război este doar despre Ucraina. Este vorba despre Ucraina, care plătește prețul cel mai mare, dar este vorba despre Europa și despre visurile imperiale ale Rusiei“.
Atacurile aveau deja loc, spune Frederiksen.
„Dacă te uiți la situația actuală, poate că aproape în fiecare zi vezi atacuri din partea Rusiei: atacuri hibride, atacuri cibernetice, dezinformare. Ei încearcă să schimbe alegerile democratice“, continuă ea.
„Cred că avem o întrebare pe care trebuie să ne-o punem în Europa: dacă nu suntem dispuși să ne apărăm, să ne protejăm, atunci cine suntem?“.
Construirea unor legături mai puternice
Frederiksen face pauze ocazionale pentru a alege dintre bastonașele de morcov și castravete așezate lângă cafea și ceai pe masa din sala de ședințe. Danemarca este clasată în mod regulat ca una dintre cele mai sănătoase țări din lume. Ea se află și între primele 10 cele mai pașnice țări din lume, conform Indicelui Global al Păcii al Institutului pentru Economie și Pace. Străzile din Copenhaga sunt pline de bicicliști, 36 % dintre danezi mergând la serviciu cu bicicleta cel puțin o dată pe săptămână, comparativ cu 0,6 % dintre americani.
AUTOAPĂRARE Frederiksen spune că Europa trebuie să se reînarmeze
Având în vedere întrebările legate de relația SUA cu Europa sub administrația Trump, țările europene au evaluat și relațiile lor cu China, care este acum un partener comercial mai important pentru multe dintre ele, dar care are și un „parteneriat strategic“ cu Rusia.
„Răspunsul este construirea unei Europe puternice și deschise, capabile să colaboreze, desigur, la nivel global, cu diferiți parteneri, inclusiv cu China“, spune ea.
„Vreau să fim capabili să producem singuri tehnologiile de care avem nevoie, împreună cu parteneri cu care împărtășim întotdeauna aceleași interese... A face acum o alegere strategică, mai puțin SUA, mai mult China, nu cred că este calea corectă de urmat“.
Tranziția verde amenințată
Un aspect pe care Frederiksen dorește să îl sublinieze în fața mulțimii de probleme globale este îngrijorarea că schimbările climatice sunt acum lăsate deoparte. Danemarca a devenit un lider în domeniul energiei verzi, în special din energia eoliană, datorită vânturilor care suflă adesea cu putere în această țară situată între Marea Nordului și Marea Baltică. Peste jumătate din energia electrică a Danemarcei provine din energia eoliană, de cinci ori mai mult decât în SUA.
În alte părți ale Europei, trecerea la energiile regenerabile a stârnit îngrijorări cu privire la creșterea prețurilor la energie din cauza utilizării unor surse mai puțin stabile, precum și la riscul de întreruperi ale alimentării cu energie.
Trump, între timp, și-a exprimat scepticismul față de schimbările climatice și a declarat stare de urgență energetică națională pentru a crește producția de cărbune, petrol și gaze, care emit dioxid de carbon, considerat de mulți oameni de știință ca fiind cauza creșterii temperaturilor globale.
„Am sentimentul că schimbările climatice, tranziția verde către energiile regenerabile, nu mai sunt în centrul atenției așa cum erau acum câțiva ani“, spune
Frederiksen.
„Pentru a reduce dependența Danemarcei și a Europei de combustibilii fosili străini și pentru a le spori competitivitatea, tranziția verde este soluția, nu problema. Extinderea producției proprii de energie curată și investițiile în infrastructura energetică care conectează și mai mult Europa sunt o condiție fundamentală pentru consolidarea continentului nostru. În același timp, acestea reduc emisiile și combat schimbările climatice“.
Foto de Kasper Løftgaard
