Secţiile de votare sunt dotate cu măşti de faţă şi dezinfectanţi pentru mâini pentru alegători, aşteptându-se ca mulţi dintre ei să nu se prezinte la urne, în parte din cauza temerilor de a se infecta.
Dar rata de participare ar putea fi afectată şi de campania de boicotare din partea unor partide din opoziţie, care susţin că votul nu va fi nici liber şi nici echitabil din cauza controlului strict exercitat asupra media de către preşedintele Aleksandar Vucic, informează Reuters.
Conform ultimelor sondaje, Partidul Sârb al Progresului (SNS, conservator) al lui Vucic ar urma să obţină 50% din sufragii pe fondul unei largi aprobări a publicului pentru modul în care guvernul a gestionat pandemia.
Partenerul de coaliţie al lui Vucic, Partidul Socialist este aşteptat să se claseze al doilea cu 10% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie de centru-dreapta condus de Aleksandar Sapic, primarul unei municipalităţi a Belgradului ar urma să se situeze pe locul al treilea.
Vucic însuşi nu candidează pentru a fi reales, dar partidele de opoziţie care boicotează scrutinul îl acuză că îşi foloseşte funcţia de preşedinte pentru a-şi promova partidul.
Serbia, cu un număr de 7,2 milioane de locuitori, a raportat până în prezent 12.803 de cazuri de contaminări cu noul coronavirus şi 260 de decese. Ea a fost printre primele ţări europene care şi-a deschis frontierele la 22 mai şi a ridicat de atunci toate restricţiile legate de regimul de izolare.
Cu toate acestea, probleme persistente de sănătate îi vor determina pe unii alegători să rămână acasă, în special în rândul grupurilor cu risc ridicat.
"Numeroşi alegători de peste 65 de ani nu vor vota pentru că se tem că s-ar putea infecta", a declarat pentru Reuters Bojan Klacar, directorul executiv al instituţiei de sondare a opiniei publice CESID.
Alegătorii susţin pe larg eforturile depuse de coaliţia de la putere a lui Vucic pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, menţinând în acelaşi timp legături puternice cu Rusia şi China.
Dar viitorul guvern se va confrunta cu o creştere a presiunilor din partea UE şi SUA pentru recunoaşterea autoproclamatei independenţe a Kosovo, fostă provincie a Serbiei, decizie considerată esenţială pentru stabilitatea regională.
