Pandemia de coronavirus, numărul în creștere de infectări și modul cum a admnistrat guvernul cubanez situația i-a adus pe oameni la disperare. 

„Nu există mâncare, nu există medicamente, nu există libertate. Nu ne lasă să trăim", a explicat pentru BBC Mundo unul dintre protestatarii de duminică, Alejandro, de ce a ieșit în stradă.

Protestele anti-guvernamentale au început cu o demonstrație în orașul San Antonio de los Baños, la sud-vest de Havana, dar s-au răspândit în curând în toată țara.

Multe au fost transmise în direct pe rețelele de socializare, care au arătat protestatari strigând lozinci împotriva guvernului și a președintelui Miguel Díaz-Canel și cerând schimbare.

Postările de pe rețelele de socializare au arătat că oamenii răstoarnă mașinile de poliție și jefuiesc niște magazine de stat care își vând bunurile în valută străină. Pentru mulți cubanezi, aceste magazine sunt singurul mod în care pot cumpăra produse de bază, dar prețurile sunt ridicate.

Citește și: Uniunea Europeană susţine manifestaţiile din Cuba şi cere autorizarea acestora

Protestele arată că oamenii nu mai au răbdare și își riscă libertatea, deoarece criticii guvernamentali se confruntă cu pedepse dure pentru disidență în Cuba.

Președintele insulei a cerut, deja, susținătorilor săi „lupta” împotriva protestatarilor. De asemenea, zeci de persoane au fos arestate. 

Cuba se află în plină criză economică și a fost lovită puternic de sancțiunile SUA și de Covid.

Cubanezii sunt supărați de prăbușirea economiei, de lipsa alimentelor și a medicamentelor, de creșterea prețurilor și de gestionarea de către guvern a pandemiei.

„Jos comunismul”, o strigare nouă în Cuba

Protestatarii au strigat „libertate” și „în jos cu dictatura” în demonstrațiile din Cuba, inclusiv în capitala Havana.

„Nu ne este frică. Vrem schimbare, nu mai vrem nicio dictatură", a declarat pentru BBC un protestatar fără nume din San Antonio.

Citește și: Rusia avertizează împotriva oricărui „amestec străin” în criza care zguduie Cuba

Zeci de protestatari anti-guvernamentali au fost arestați de forțele de securitate care au fost ajutați de ofițeri de îmbrăcăminte civilă, relatează agenția de știri Reuters.

Imaginile de pe rețelele de socializare au arătat ceea ce părea a fi forțele de securitate reținând, bătând și aruncând piper pe unii dintre protestatari.

„Patrie și viață”, cântecul simbol

Pe măsură ce protestele au luat amploare, un cântec a devenit simbolul manifestațiile antiguvernamentale 

Unii dintre manifestanți au cântat Patria y Vida („Patria și viața”), un hit de rap și reggaeton. Titlul său face referie la un slogan - „Patria sau Moartea” - care datează din anii 1950, când revoluționarii regretatului Fidel Castro au răsturnat guvernul.

Melodia a fost creată de Yotuel, Gente de Zona, Descemer Bueno & Maykel Osorbo, muzicieni cubanezi.

„Înainte de revoluție, aveam o Havana frumoasă; acum avem ruine. Din acel moment, am spus: ‘Nu voi mai fi tăcut’”, a povestit artistul Yotuel Romero cum a ajuns să scrie acest cântec. 

A nu fi liniștit însemna a vorbi împotriva guvernului cubanez - nu doar cu cuvinte, ci, copleșitor, cu muzică.

Romero și formația sa, Orishas, ​​au lansat „Amame Como Soy” („Iubește-mă așa cum sunt”), o prelucrare a „Amame Como Soy”, piesa clasică a trubadurului cubanez Pablo Milanés.

Dar în noua versiune cversurile - însoțite de filmări alb-negru și imagini ale Cubei și imagini care fac aluzie la represiune - sunt critice dur cu guvernul cubanez.

Melodia a făcut furori pe insula Caraibelor. Dar asta nu a fost nimic în comparație cu noul single al lui Romero, „Patria y Vida”, pe care îl interpretează împreună cu colegii muzicieni cubanezi Descemer Bueno, Gente de Zona, Maykel Osorbo și El Funky.

Chiar titlul este considerat o mustrare directă a sloganului oficial al Cubei - „Țara sau Moartea” - așa că piesa și videoclipul lansate pe 16 februarie au declanșat un val de critici din partea Partidului Comunist din Cuba.

Și nu este de mirare. Cu versuri precum „Nu mai există minciuni, oamenii mei cer libertate / Nu mai sunt doctrine, să nu mai strigăm Țară sau Moarte, ci Țară și Viață”, cântecul este un apel direct la o schimbare de guvern, scrie Billboard.

De generații, artiștii cubanezi - în special cei aflați în exil - au criticat regimul cubanez. Și de generații, regimul cubanez a criticat înapoi.

Citește și: Cuba: proteste de stradă împotriva dictaturii

Dar acum, cu rețelele sociale și accesul tot mai mare la internet în Cuba, aceste mesaje sunt amplificate.

„Piesa a mers în locuri în care un discurs nu ar putea ajunge niciodată”, a spus Romero, menționând cele 2,3 milioane de vizionări pe YouTube de la lansare. „Și am vrut să arătăm cum se comportă o dictatură cu artiștii săi; că, dacă propui un schimb de idei, te lovești de un zid. ”

Pe 26 februarie, Romero a fost invitat să vorbească despre represiunea din Cuba în fața Parlamentului European, ca parte a celui de-al treilea dialog UE-Cuba privind drepturile omului.

Este o validare majoră pentru un artist care pledează necontenit pentru schimbări în Cuba, variind de la libertatea de exprimare până la mobilitate.

„Cântecele au denunțat întotdeauna ce s-a întâmplat în Cuba, dar metaforic”, spune Romero. „Pentru că ne era frică de represiune, de agresiune. Cuba era ca o capsulă. Până într-o zi, când porțile se deschid. Deoarece răul este cronic, nu vă dați seama că ați fost bolnav. Dar asta a fost Cuba pe care am văzut-o de când m-am născut, cu probleme, blocare internă, cubanezii nu au voie să intre în hoteluri. Tatăl meu a fost arestat o dată pentru că avea 5 dolari”, își amintește artistul.

Atacați de președintele Cubei

Argumentele lui Romero sunt întărite de faptul că i s-au alăturat în cântec alte două formații cubaneze proeminente care, ca și el, locuiesc acum în Miami: Gente de Zona și Descemer Bueno.

„Ultimul lucru pe care și-l dorește un cubanez e să-și pierdă țara”, explică Randy Malcom, membru al Gente de Zona. „Am fost mândri să ne cântăm muzica în întreaga lume. Dar avem nevoie de democrație în Cuba ”.

„Speranța noastră este că situația din Cuba se îmbunătățește”, adaugă Alexandre Delgado, de la Gente De Zona.

„Merităm o schimbare în 2021 și țara noastră nu are nevoie să sufere așa cum a suferit-o de generații. Au trecut 62 de ani cu același guvern care a rănit Cuba și oamenii săi, lăsând tinerii fără nicio speranță. Am fost, de asemenea, victime pentru simplul fapt de a gândi diferit, de a nu fi comuniști. Am fost atacați și cenzurați”.

Ca răspuns la melodie, publicația Granma, instrumentul oficial de presă al Partidului Comunist din Cuba, a desființat melodia.

Chiar și președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a scris despre cântec de mai multe ori pe contul său de Twitter, deși nu a numit nume.

„#Patriaomuerte (Țara sau Moartea) mii dintre noi au strigat aseară”, a scris pe Twitter pe 19 februarie. „Au vrut să ne șteargă sloganul și l-am transformat în viral”, a susținut președintele.