Programul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO), reunește 25 de țări ale Uniunii Europene, care lucrează în grupuri mai mici la un total de 46 de proiecte comune. Proiectele acoperă domenii vaste precum spațiul terestru, maritim, aerian, spațial sau cibernetic și variază de la apărarea cu drone până la supravegherea maritimă ori instruirea serviciilor de informații.
Cu toate acestea, după trei ani și jumătate de când PESCO a fost lansat de liderii UE, multe dintre proiecte sunt încă în faza de început, iar un număr semnificativ dintre acestea sunt în întârziere.
Documentul, care reunește rapoartele privind progresul înregistrat în toate cele 46 de proiecte ale PESCO, reamintește că, în ciuda discuțiilor purtate de unii lideri și oficiali ai UE cu privire la obținerea unei „autonomiei strategice” a blocului comunitar, eforturile Uniunii Europene în domeniul militar încă mai au multe obstacole de depășit.
În documentul de 115 pagini, pregătit de secretariatul PESCO și trimis țărilor membre luna trecută, se precizează că au fost raportate întârzieri pentru 15 proiecte, în comparație cu termenele inițiale de implementare. În șase dintre cazuri, pandemia de COVID-19 este menționată ca motiv al întârzierii. În schimb, în celelalte cazuri nu se menționează niciun motiv specific.
Totodată, raportul menționează că în 14 dintre cazuri, anul în care un proiect era menit să înceapă „a fost decalat cu câțiva ani”, iar în șase dintre cazuri, anul „finașizării” a fost, de asemenea, amânat. „Niciun proiect nu este așteptat să înceapă să funcționeze mai devreme de data la care a fost programată finalizarea lui”, se mai arată în document.
Diplomații europeni recunosc că PESCO se confruntă cu probleme. Însă unii subliniază că planul se află încă în etapele sale incipiente. De asemenea, aceștia susțin că mai importantă este direcția în care se îndreaptă PESCO decât viteza pe care o are în privința implementării proiectelor. „Ceea ce contează este că trenul a părăsit stația”, a declarat un înalt diplomat european pentru Politico. Un alt diplomat a spus că „unele dintre proiecte erau pur și simplu imature”.
Timp de decenii, UE nu a manifestat o dorință foarte mare de a se angaja în proiecte militare. De-a lungul timpului, unele țări membre au argumentat că apărarea este o chestiune care ține de guvernele naționale. Altele au susținut că UE este un proiect de pace și nu ar trebui să fie implicat în chestiuni ce țin de domeniul militar, subliniind că problemele militare și de apărare ar trebui să rămână în continuare doar responsabilitatea NATO, arată Politico, citat de Digi24.
