Viktor Orban se arată un bun promotor al instabilității în regiune. Și asta nu poate decât să placă Moscovei.
„Lumea se zguduie din temelii și nici noi, ungurii, nu facem excepţie. Epicentrul cutremurului este chiar lângă noi.
Războiul are loc în vecinătatea Ungariei, în timp ce din sud mii de migranţi ne asediază frontierele”. Iată imaginea despre lume pe care premierul ungar Viktor Orban le-a zugrăvit-o absolvenților Facultăţii de Ştiinţe Poliţieneşti, la festivitatea de depunere a jurământului, potrivit News.ro.
Dar dacă în privința războiului liderul de la Budapesta s-a consacrat de multă vreme drept calul troian al Rusiei în Uniunea Europeană, blocând sau amânând numeroase decizii de sprijin pentru Kiev, cu totul altfel stau lucrurile în privința unor mii de migranți care încearcă să forțeze granița ungară în drum spre Austria.
De mult timp, aceasta este adevărata amenințare la adresa stabilității și suveranității Ungariei, nicidecum războiul lui Putin.
Încurajarea traficului de migranți
Și totuși... Viktor Orban dă dovadă și aici de o neașteptată indulgență față de cei care facilitează accesul migranților peste granița Ungariei. Este vorba despre traficanți.
Până la începutul lunii iulie, Ungaria eliberase circa 800 de contrabandiști. Alți peste 1.500 ar putea fi eliberați în temeiul unei legi controversate, notează o analiză a ziarului Times.
Cine este vinovatul pentru această situație? Viktor Orban o spune fără să clipească: Uniunea Europeană, pentru că nu plătește Ungariei ca să-i poată întreține după gratii pe contrabandiștii condamnați.
Solidaritatea europeană
rămâne un concept
decare Viktor Orban
nu vrea să audă
În teorie, odată eliberați, contrabandiștii ar trebui să se întoarcă în țările lor de origine și vor avea pentru mulți ani interdicție de intrare în Ungaria. Dar avocații și alți experți citați de Times spun că nu există nicio modalitate de a-i urmări și că mulți dintre ei se vor întoarce pur și simplu la vechile lor obiceiuri. Astfel, operațiunile de contrabandă de pe ruta balcanică se vor intensifica.
Drept răspuns, Austria, principala destinație a migranților, a pus în aplicare controale mai stricte la frontieră și l-a convocat pe ambasadorul Ungariei. Relațiile dintre Viena și Budapesta, altădată foarte strânse, au avut mult de suferit din această cauză.
Acțiunea Ungariei are loc în contextul în care, la Consiliul European din 29 și 30 iunie, Budapesta, alături de Varșovia, a blocat o declarație privind politica de migrație.
Cele două capitale se mențin pe o poziție mai demult exprimată, potrivit căreia obligația de a admite refugiați sau de a plăti penalități în conformitate cu noile norme ar reprezenta o încălcare a suveranității lor.
Cu toate acestea, Ungaria și Polonia nu pot împiedica intrarea în vigoare a noilor reglementări convenite la începutul lunii iunie.
În plus, Curtea de Justiție a UE a declarat ilegală încercarea Ungariei de a trimite solicitanții de azil în Serbia și Ucraina pentru a-și depune cererile. În conformitate cu legislația europeană, solicitarea de azil trebuie prelucrată de statul în care aplicantul a intrat pentru prima dată.
Solidaritate, dar într-un singur sens
În condițiile în care Budapesta nu poate opri noile reglementări privind migrația și împărțirea poverii migranților, a reușit totuși, cu opoziția sa fermă, să se distanțeze și mai mult de Giorgia Meloni. Lidera de la Roma părea cel mai probabil aliat ideologic al lui Viktor Orban, dar realitatea este cu mult diferită.
De la bun început, Meloni s-a situat de partea Ucrainei și a cerut solidaritate din partea partenerilor europeni în privința migranților – mai precis, un sistem de redistribuire, respins cu fermitate de Budapesta și Varșovia.
Solidaritatea europeană rămâne un concept de care Viktor Orban nu vrea să audă, cel puțin atunci când nu este strict în avantajul său. Altfel,
Ungaria se așteaptă la solidaritate din partea Uniunii Europene, atunci când cere prelungirea cu un an a unei scutiri de la sancţiunile împotriva Rusiei, care să permită rafinăriei slovace Slovnaft, parte a grupului MOL, să exporte produse rafinate din petrol rusesc către Republica Cehă.
Potrivit Budapestei, grupul energetic maghiar MOL are nevoie de încă un an pentru a finaliza investiţiile la rafinăria sa slovacă pentru a permite o trecere la ţiţeiul non-rus.
În sfârșit, este de remarcat că Viktor Orban l-a vizitat recent pe Milorad Dodik, liderul Republicii Srpska, parte a Bosniei-Herțegovina, și care nu și-a ascuns planurile secesioniste. O eventualitate care îi face pe mulți experți să se teamă de o reaprindere a butoiului cu pulbere din Balcanii de Vest.
Ce vrea, de fapt, Budapesta cu toate aceste mișcări?
Dacă privim către Rusia, războiul ei de agresiune răstoarnă ordinea europeană de după Al Doilea Război Mondial, prin încercarea de a redesena granițe. Și dacă Zelenski și poporul său n-ar fi rezistat și Ucraina ar fi căzut în trei-patru zile, așa cum prognozau mulți experți în februarie 2022?
Probabil că am fi avut azi o axă formată din guvernul-marionetă al Rusiei de la Kiev, Budapesta și, mai departe, Dodik și liderul autoritar de la Belgrad, Alexander Vucic. O adevărată linie a instabilității în regiune.
În sfârșit, prin încurajarea traficului de migranți pe ruta balcanică, Orban contribuie la menținerea nemulțumirilor și tensiunilor sociale în statele vest-europene, având drept consecință avansul formațiunilor de extremă dreapta, susținute de Moscova.
