Rusia are în obiectiv cucerirea orașelor Odesa și Mikolaiv pentru a tăia accesul forțelor ucrainene la Marea Neagră. Atacurile cu rachete asupra regiunii Odesa, avarierea podului peste estuarul Nistrului - singurul pod care leagă „ținutul istoric Budjak” de restul țării - arată că nu renunță la obiectivele inițiale.
Singurul drum către partea izolată a Ucrainei trece prin Moldova, iar prin izolarea Budjakului, prin provocările în Transnistria și prin intensificarea bombardamentelor în regiunea Herson, Rusia semnalează „ofensiva viitoare”.
Rusia are 1.500 de soldați staționați în Transnistria, fără echipament militar. Împreună cu cele câteva mii de "soldați" ai republicii separatiste, aceste „forțe” nu sunt suficiente pentru a avea un rol vital în război.
Este de așteptat să aibă loc mai multe incidente pentru a distrage atenția forțelor ucrainene de la Odesa, iar Rusia încearcă să organizeze provocări în întreaga regiune pentru a implica Moldova în ostilități.
"Întrebarea nu este dacă Rusia va lansa o nouă ofensivă în direcția Moldovei, ci când se va întâmpla acest lucru: la începutul anului 2023, în ianuarie și februarie, sau mai târziu, în martie, aprilie", a declarat Musteață, într-un interviu pentru TVR Moldova.
"Pe baza informațiilor pe care le avem, Rusia ar putea merge mai departe pentru a crea un coridor cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova. Atunci putem afirma clar că da, ei intenționează să ajungă până aici și să se conecteze cu Transnistria. Ce se va întâmpla după aceasta? Putem discuta despre intențiile lor cu privire la Chișinău, dar acesta este un risc real și foarte mare", a adăugat el.
Musteață, a amintit că în regiunea transnistreană se află cel mai mare depozit de muniții din Europa, păzit de ruși. O ipotetică invazie rusă în Republica Moldova ar putea fi legată de utilizarea acestor muniții într-o eventuală confruntare militară.
În acest scenariu, Republica Moldova va apela la ajutorul României, țară membră NATO, pentru ajutor.
Proiectul Republicii Budjak reactivat
În 2014, simultan cu proiectul "Novorossiya" - o confederație a autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) și a Republicii Populare Luhgnsk (RPL) din estul Ucrainei, ambele aflate sub controlul separatiștilor proruși la acea dată - în sudul Moldovei, Federația Rusă a lansat proiectul așa-numitei "Republici Budjak".
Aceasta trebuia să includă sate din regiunea Odesa și din Republica Moldova, locuite în principal de găgăuzi, cu acces la Transnistria.
La 2 februarie 2014, în Republica Moldova a fost organizat un referendum fictiv (la fel ca cele organizate de Putin în Ucraina) pentru „independența” Republici Budjak.
În 2015, Rusia a plusat, încercând să înființeze așa-numita Republică Populară Basarabeană în sudul regiunii Odesa, într-un proiect separatist numit "Basarabia de Sud".
Pentru a realiza acest lucru, era important pentru Rusia să distrugă podul de lângă Zatoka.
Din 24 februarie 2022, prin evenimentele din jurul Odesa și din Transnistria, proiectele rusești sunt în desfășurare potrivit strategiei. Este clar că Rusia își desfășoară vechile planuri.
Când a distrus podul, a devenit evident că Rusia pregătește o debarcare prin sudul Basarabiei cu acces la Moldova și la malul stâng al Nistrului.
Românofobia i-ar putea determina pe transnistreni să provoace incidente
Trupele ruse staționate în Transnistria pot ataca Ucraina doar dacă Putin va încerca să organizeze un atac frontal asupra portului Odesa. Atunci, poate ordona unității operaționale a trupelor ruse să atace Ucraina din Moldova simultan cu alte ofensive.
Până în prezent, Ucraina rezistă.
În 1992 (când a izbucnit războiul de pe Nistru) oamenii de pe malul stâng, influențați de ruși, au dezvoltat o puternică "românofobie".
Propaganda Moscovei i-a speriat că Moldova se va alătura României. Panica i-a consolidat pe locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, iar Kremlinul a distribuit arme pentru "autoapărare teritorială".
În prezent, se încearcă revigorarea sentimentului antiromânesc pentru a-i determina pe „soldații” Transnistriei să se alăture luptei, unirea Republicii Moldova cu România fiind „momeala” pentru a fi provocate incidente majore.
Dar, practic, malul stâng este o "zonă gri" nerecunoscută de nimeni. Locuitorii zonei trebuie să obțină o a doua cetățenie, reală, pentru a-și rezolva problemele.
Rusia a încercat să ofere pașapoarte locuitorilor de pe malul stâng pentru a spune apoi sunt „cetățeni ruși”. Dar, în 2014, Moldova a obținut un regim fără vize cu UE. De atunci, locuitorii de pe malul stâng au solicitat masiv cetățenia moldovenească.
Recent, când Rusia a anunțat mobilizarea în „republicile” sale, conform informațiilor, oamenii s-au grăbit să treacă pe malul drept, fiind total lipsiți de dorința de a lupta alături de Rusia.
Republica Moldova nu are cu ce lupta împotriva Rusiei. Principala garanție de securitate pentru Republica Moldova nu poate fi România, ci doar înfrângerea militară a regimului Putin.
Ucraina, așa cum a promis președintele Zelenski, în parteneriat cu Uniunea Europeană și aliații occidentali, ar putea împiedica Rusia să-și urmeze strategia.
