În 2003, Rusia a propus așa-numitul „Memorandum Kozak” (numit astfel după numele principalului negociator rus al acordului, vicepremierul Dmitri Kozak) pentru a facilita revenirea Transnistriei la Moldova în condiții care i-ar fi acordat o autonomie semnificativă și o influență asupra afacerilor moldovenești la nivel național.
Acest acord a fost respins de președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, iar de atunci Rusia nu a mai găsit ocazia sau condițiile pentru a încerca o manevră similară.
Acum, când „operațiunea specială” în Ucraina ce se voia un blitz se prelungește fără o dată previzibilă, Kremlinul a început iarăși să agite spiritele în Transnistria. Forțele ruse și proruse au devenit deosebit de active în ultima săptămână.
Citește și
Criză în Republica Moldova. Transnistria intenționează să adere la Federația Rusă
România, Franța și Germania acordă sprijin R. Moldova. Conferință ministerială la București
Deși intențiile sale exacte sunt neclare, Rusia va folosi probabil regiunea separatistă moldovenească pentru a-și susține obiectivele războiului din Ucraina, consideră analiștii, potrivit 19fortyfive.com.
Numărul real al trupelor ruse din Transnistria rămâne greu de evaluat din cauza faptului că multe trupe care sunt descrise ca fiind soldați ruși sunt de fapt rezidenți ai Transnistriei cu pașapoarte rusești. În timp ce estimările privind forțele ruse de „menținere a păcii” variază între 1.500 și 2.000 de soldați, doar un mic număr dintre aceștia se află în regiunea separatistă a Republicii Moldova la un moment dat.
Greu de implicat în război deschis
Cu toate acestea, Transnistria este o durere de cap pentru Rusia. Începând cu 2015, 20.000 de tone de muniție sovietică, cehoslovacă și est-germană au fost depozitate în apropierea satului Cobasna, situat la granița cu Ucraina, în jumătatea de nord a țării.
Potrivit Academiei de Științe din Moldova, o explozie a depozitului ar fi de amploarea bombelor nucleare lansate la Hiroshima și Nagasaki.
Rețelele vaste de contrabandă și afaceriștii veroși din teritoriu, cum ar fi Sheriff (care controlează o parte din economia moldovenească și a fost fondată de foști ofițeri KGB), au fost afectate de la preluarea Crimeii de către Rusia în 2014 și de conflictele din estul Ucrainei, ceea ce face ca Transnistria să fie mai puțin recomandabilă să fie folosită ca front de război.
Kremlinul ar fi preferat ca Transnistria să rămână cu statutul actual, de regiune separatistă ce blochează aspirațiile Moldovei spre vest. Însă desfășurarea lentă a invaziei în Ucraina ar putea determina Kremlinul să decidă deschiderea unui nou front sau cel puțin să lase impresia unei posibile participări a Transnistriei la invazia Rusiei în Ucraina.
Afirmațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit cărora obiectivele teritoriale ale „operațiunii militare speciale" a Rusiei au fost extinse dincolo de Donbas, dau de înțeles că Tiraspolul, cât și Moscova, intră în noua „geografie” a Kremlinului.
Un rezultat imediat ar fi că Moscova determină marile puteri aliate să-și „împrăștie” ajutorul militar spre alte regiuni, decât să se concentreze pe Ucraina.
