Întrebarea a fost în centrul atenției, în discuțiile de săptămâna aceasta, privind clima, dintre SUA și China, în care cele mai mari două economii ale lumii au încercat să găsească modalități de a lucra împreună, pe probleme, de la energia regenerabilă, până la finanțarea schimbărilor climatice, înainte de Summitul ONU COP28, privind schimbările climatice, din acest an, din Dubai.
Având în vedere creșterea economică rapidă a Chinei și creșterea emisiilor de CO2, a crescut presiunea asupra Beijingului, pentru a se alătura grupului de țări care oferă această finanțare.
Cine ar trebui să plătească factura schimbărilor climatice
În timpul discuțiilor de la Beijing, reprezentantul SUA pentru climă, John Kerry, a declarat că cele două părți vor continua să discute despre finanțarea climei, în următoarele patru luni, înainte de conferința COP28, care va începe pe 30 noiembrie.
„Este greu de susținut că țări precum China, Brazilia sau Arabia Saudită ar trebui să fie puse în continuare la același nivel cu țările cel mai puțin dezvoltate și cu micile state insulare, în curs de dezvoltare”, a declarat pentru Reuters un diplomat dintr-o țară din Uniunea Europeană.
UE, astăzi cel mai mare contributor la finanțarea schimbărilor climatice, a făcut lobby pentru extinderea numărului de țări donatoare care o oferă.
Citeşte şi: Haos pe calea ferată din cauza furtunilor. Trenurile au avut și 6 ore întârziere
Finanțarea climatică se referă la banii pe care țările bogate îi plătesc pentru a ajuta națiunile mai sărace să reducă emisiile de CO2 și să se adapteze la o lume mai caldă și mai aspră.
Până acum, cele câteva zeci de țări bogate, obligate să facă aceste plăți, nu au livrat în numerar sumele promise. Lista națiunilor finanțatoare a fost decisă în timpul discuțiilor ONU privind schimbările climatice din 1992, când economia Chinei era încă mai mică decât cea a Italiei.
Acum, unele țări solicită Chinei să contribuie. Oficiali americani, inclusiv secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, au remarcat că contribuțiile chineze ar spori eficacitatea fondului ONU pentru climă.
Citeşte şi: VIDEO Incendiile din Grecia iau amploare. După Rodos, autoritățile evacuează și insula Corfu
Alte țări aflate sub o presiune similară sunt Qatar, Singapore și Emiratele Arabe Unite, trei dintre cele mai bogate națiuni din lume, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.
Până acum, China a rezistat apelurilor care ar putea să o alinieze lângă națiunile bogate.
Într-o întâlnire cu Kerry, premierul chinez Li Qiang a subliniat că țările dezvoltate ar trebui să își îndeplinească angajamentele în domeniul finanțării climatice și să preia conducerea în reducerea emisiilor, potrivit biroului lui Li.
El a sugerat că țările în curs de dezvoltare ar putea aduce contribuții „în limita capacităților lor”.
Rezistenţă. Nu vor să dea bani
Această rezistență sugerează că efortul se confruntă cu provocări serioase. Schimbarea listei oficiale de donatori a ONU ar necesita un consens internațional. „Există prea multă rezistență în rândul țărilor precum China și Arabia Saudită, pentru a atinge definiția oficială”, a declarat un oficial al UE, sub condiția anonimatului.
Citeşte şi: Avertisment apocaliptic al ONU. Canicula crește în intensitate. Crește riscul cazurilor de infarct
Susținătorii schimbării susțin că o extindere trebuie să aibă loc înainte ca o nouă - și, probabil, mult mai mare - țintă ONU, pentru finanțarea schimbărilor climatice, să apară după anul 2025. Țările trebuie încă să negocieze dimensiunea acelui obiectiv și cine va contribui la aceasta.
„Toate țările care sunt capabile trebuie să contribuie la finanțarea globală a schimbărilor climatice”, a declarat ambasadorul Pa’olelei Luteru, care prezidează Alianța Statelor Insulare Mici.
Cine e responsabil?
Aranjamentul ONU de finanțare pentru climă se bazează pe principiul că țările bogate au o responsabilitate mai mare de a aborda schimbările climatice, deoarece au contribuit la cea mai mare parte a emisiilor de CO2, la încălzirea planetei, de la revoluția industrială.
Emisiile istorice de CO2 ale Statelor Unite ale Americii sunt mai mari decât cele ale oricărei alte țări, dar astăzi China este cel mai mare emițător de CO2 din lume, în ceea ce privește poluarea produsă în fiecare an.
Țările se vor confrunta cu problema responsabilității istorice la COP28, deoarece își propun să lanseze un nou fond, pentru a compensa statele vulnerabile, pentru costurile deja suportate, în cazul dezastrelor naturale provocate de climă.
Unele state cotizează, deşi nu sunt obligate
UE a renunțat anul trecut la rezistența de ani de zile la a contribui la acest fond, dar cu condiția ca un grup mai mare de țări să plătească pentru el. Țările nu au decis încă cine va contribui. Statele Unite ale Americii au făcut plăți care ar putea fi văzute ca reparații pentru schimbările climatice.
Unele țări care nu sunt obligate să contribuie la fondurile ONU pentru climă au făcut-o oricum, inclusiv Coreea de Sud și Qatar. Altele au început să canalizeze ajutorul prin alte canale.
China a lansat fondul de cooperare sud-sud, în domeniul climei, în 2015, pentru a ajuta țările cele mai puțin dezvoltate să abordeze problemele climatice și, până acum, a livrat aproximativ 10% dintre cele 3,1 miliarde de dolari promise, potrivit think tank-ului E3G.
O fracţiune
Aceasta este o fracțiune din sutele de miliarde pe care Beijingul le cheltuiește pentru Inițiativa sa, Belt and Road, susținând proiecte, inclusiv conducte de petrol și porturi.
Astfel de aranjamente permit țărilor să contribuie fără obligații, deși, dacă sunt făcute în afara fondurilor ONU, ele se pot confrunta cu criterii mai puțin stricte pentru raportarea publică - ceea ce face mai dificil de urmărit unde se duc banii și cât se plătește.
Byford Tsang, un consilier senior în politici la E3G, a declarat că o ofertă chineză de mai multă finanțare pentru schimbările climatice ar fi un „câștig pentru toate părțile”, pentru Beijing. „Ar câștiga influență diplomatică și ar face presiuni pe donatorii occidentali, să-și majoreze mizele pe finanțarea climatică”, a spus el.
Unele țări vulnerabile, frustrate de finanțarea slabă de până în prezent, caută noi surse de numerar. Inițiativa Bridgetown, condusă de Barbados, face eforturi pentru o regândire a băncilor multilaterale de dezvoltare, astfel încât acestea să poată oferi mai mult sprijin pentru proiectele climatice. Alte națiuni susţin o taxă globale de CO2, pe transportul maritim.
